Unul dintre cele mai mari proiecte energetice planificate în România, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, din județul Cluj, revine în prim-plan. Hidroelectrica și gigantul francez Électricité de France (EDF) au început elaborarea unui studiu de prefezabilitate, care va stabili capacitatea optimă a centralei, costurile investiției și condițiile în care aceasta ar putea fi realizată.
Anunțul a fost făcut luni, 9 noiembrie 2026, de Dan Plaveti, președintele Directoratului Hidroelectrica, în cadrul unei conferințe organizate de Focus Energetic și dedicate provocărilor sistemului energetic național în iarna 2026–2027.
Hidroelectrica și EDF au înființat o societate de proiect
Cele două companii au stabilit un parteneriat și au constituit o societate de proiect (SPV), prin intermediul căreia pregătesc viitoarea investiție.
„În ceea ce priveşte proiectul strategic Tarniţa-Lăpuşteşti vă pot spune că s-a stabilit un parteneriat cu EDF, Electricite de France, a fost înfiinţat un SPV, iar în momentul de faţă, împreună cu partenerii francezi, se elaborează un studiu de prefezabilitate pentru a stabili, pe de o parte, care este capacitatea optimă la care ar trebui construită o astfel de centrală. De asemenea, pe baza acestui studiu de prefezabilitate, se va vedea exact ce înseamnă componenta investiţională şi care sunt condiţiile în care se poate face această investiţie”, a declarat Dan Plaveti.
Un proiect vechi de decenii, estimat inițial la peste un miliard de euro
Hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești este discutată încă din perioada comunistă, fiind proiectată inițial pentru o putere instalată de aproximativ 1.000 MW. Costurile erau estimate la peste un miliard de euro încă de acum mai bine de 15 ani, însă investiția nu a fost realizată.
Noua etapă de analiză trebuie să stabilească dacă această capacitate rămâne potrivită și care ar fi valoarea actuală a proiectului. Prin urmare, suma de peste un miliard de euro reprezintă o estimare istorică, nu un buget final aprobat pentru construcție.
Centrala ar funcționa ca un sistem de stocare a energiei la scară mare. În perioadele cu surplus de electricitate, apa ar fi pompată într-un rezervor situat la o altitudine mai mare, iar în momentele de consum ridicat ar fi eliberată prin turbine pentru a produce energie.
Un asemenea mecanism ar putea contribui la echilibrarea sistemului energetic național, în special în contextul dezvoltării parcurilor fotovoltaice și eoliene, a căror producție variază în funcție de vreme.
Ministerul Energiei analizează scheme de ajutor de stat
Finanțarea rămâne una dintre problemele esențiale. Potrivit conducerii Hidroelectrica, au existat deja discuții preliminare cu Ministerul Energiei despre posibile mecanisme de sprijin pentru investițiile în stocarea energiei.
„Din date preliminare, oricum există modele financiare discutate principial cu Ministerul Energiei, care analizează partea de scheme de ajutor de stat pentru a putea realiza proiecte pe stocare. Hidroelectrica nu este implicată doar în acest proiect, este şi un al doilea proiect de centrală de stocare cu pompaj”, a explicat Dan Plaveti.
Compania are în vedere și dezvoltarea unor sisteme de stocare cu baterii, în paralel cu retehnologizarea hidrocentralelor existente.
„Hidroelectrica se concentrează şi pe partea de investiţii, deci viitorul Hidroelectrica totuşi stă în partea de investiţii, atât retehnologizări pentru grupurile sau centralele existente, dar şi investiţii”, a mai declarat președintele Directoratului.
Ce urmează pentru hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești
Deși parteneriatul cu EDF și începerea studiului de prefezabilitate reprezintă pași concreți, proiectul se află încă într-o etapă pregătitoare. Nu au fost anunțate un cost final, un calendar de execuție sau o dată pentru începerea lucrărilor.
Rezultatele studiului vor fi decisive pentru stabilirea dimensiunii investiției și pentru evaluarea condițiilor în care hidrocentrala ar putea fi construită. După decenii de planuri și amânări, Tarnița-Lăpuștești revine astfel pe agenda marilor proiecte energetice ale României, dar realizarea sa depinde în continuare de fezabilitatea tehnică și economică și de identificarea finanțării.