Iarna pe care o traversăm este dominată de prezența fazei negative a Oscilației Nord-Atlantice (NAO), un tipar atmosferic care favorizează o activitate ciclonică intensă și persistentă în sudul și sud-vestul Europei. În același timp, în zona Islandei și a Groenlandei – regiunea de origine a ciclonilor islandezi – au predominat anticiclonii, adică zone de presiune atmosferică ridicată. Acest contrast barometric a determinat devierea ciclonilor formați pe Atlanticul de Nord către Europa sud-vestică, sudică și sud-estică, inclusiv spre România, unde s-au înregistrat precipitații abundente și episoade de vânt puternic.
De la finalul lunii decembrie și până în prezent, nu mai puțin de opt cicloni cu impact meteorologic major au fost botezați de serviciile meteorologice din sud-vestul Europei, în special de Instituto Português do Mar e da Atmosfera. Aceștia poartă numele Francis, Goretti, Harry, Ingrid, Joseph, Kristin, Leonardo și Marta și au generat episoade meteo extreme în mai multe regiuni ale continentului.
Un caz deosebit s-a înregistrat în sudul Spaniei, în regiunea Andaluzia, unde ciclonul Leonardo, activ în perioada 2–5 februarie, a produs cantități excepționale de precipitații. La stația meteorologică Grazalema, din apropierea munților Sierra de Grazalema, s-au raportat peste 800 l/mp, dintre care 577 l/mp în doar 24 de ore, pe 4 februarie. Acest record de ploaie pe 24 de ore a fost depășit doar de evenimentul din octombrie 2024, când în localitatea Turís, din zona Valencia, s-au înregistrat 772 l/mp. Astfel de valori depășesc de peste zece ori normele climatologice lunare și chiar media anuală de precipitații.
Nici România nu a fost ocolită de acest regim pluviometric excedentar. Luna ianuarie a adus o medie a precipitațiilor de aproximativ 60 l/mp, clasându-se printre cele mai bogate luni din punct de vedere pluviometric, iar februarie a debutat deja cu un episod semnificativ de precipitații în nord-estul Munteniei și sudul Moldovei.
Estimările furnizate de modelul numeric global de prognoză al ECMWF indică, pentru prima jumătate a lunii februarie, menținerea circulației atmosferice specifice fazei negative a Oscilației Nord-Atlantice. Ulterior, pentru un interval de câteva zile, există probabilitatea unei treceri temporare către faza pozitivă a NAO, caracterizată prin cicloni mai activi în zona Islandei și anticicloni în regiunea Azorelor, ceea ce ar putea duce la o diminuare a cantităților de precipitații în sudul și sud-vestul Europei.
Ultimul ciclon din seria menționată, botezat Marta, a traversat Peninsula Iberică în perioada 7–8 februarie, urmând ca la începutul săptămânii să evolueze peste Italia, sudul Peninsulei Balcanice și să se ocludă ulterior deasupra Turciei. În România, evoluția vremii la începutul săptămânii va fi influențată în principal de un anticiclon mobil polar, intensificat deasupra Peninsulei Scandinavice, care va antrena o masă de aer foarte rece dinspre zona polară. Acest proces va determina o răcire accentuată a vremii, mai ales în regiunile extracarpatice, direct expuse advecției de aer rece.
Intensificările vântului vor fi un efect al creșterii presiunii atmosferice și al dinamicii aerului rece, fiind așteptate viteze de 40–50 km/h în sud-vest, sud și est, iar în sudul Banatului chiar peste 60 km/h. Influența ciclonului mediteranean se va resimți mai ales în sud-vestul țării, unde, începând cu seara zilei de luni, sunt prognozate precipitații moderate, predominant sub formă de ninsoare, cu depunerea unui strat de zăpadă de 5–10 cm.
Începând de miercuri, activitatea ciclonică va redeveni intensă deasupra Europei. Ciclonii formați la vest de Arhipelagul Britanic vor avansa spre continent, unii pe traiectorii nordice, spre Marea Baltică, iar alții vor favoriza dezvoltarea unor cicloni secundari în Marea Mediterană. Aceștia din urmă ar putea evolua, în zilele de 13 și 14 februarie, spre nordul Peninsulei Balcanice și bazinul Mării Negre. Spre finalul săptămânii, este probabilă extinderea dorsalei anticiclonului Azoric peste sud-vestul și centrul continentului, ceea ce va permite avansul unor mase de aer mai cald dinspre Atlantic și retragerea aerului rece spre nord.
În concluzie, România se află în fața unei săptămâni cu o dinamică atmosferică accentuată, caracterizată de tranziții rapide între circulații polare, zonale și chiar tropicale. Acest lucru se va traduce printr-o varietate de fenomene meteo, de la ninsori, precipitații mixte și polei la începutul săptămânii, la ploi posibil însemnate cantitativ în a doua parte, urmate din nou de ninsori în zonele montane. Din punct de vedere termic, contrastele vor fi semnificative, de la ger în noaptea de luni spre marți, cu minime sub -10 grade în Moldova și în depresiuni, la temperaturi de peste 10 grade în vestul, centrul și sud-estul țării spre finalul săptămânii.