Clujeanul Daniel Buda este unul dintre cei mai harnici europarlamentari români, unul dintre puținii politicieni care reprezintă interesele agricultorilor români în Uniunea Europeană, cel care s-a poziționat clar împotriva consumului cărnii obținute în laborator și cel care a amendat constant politicienii care s-au opus aderării României în zona Schengen. Apuseni Info vă invită să-i cunoașteți activitatea mai bine și planurile sale de viitor.
Apuseni Info: Sunteți unul dintre cei mai activi europarlamentari români de la Bruxelles și ați avut niște luări de cuvânt corecte pe tema aderării României la zona Schengen dar și vizavi de carnea de laborator unde ați precizat că „nu are ce căuta pe mesele consumatorilor europeni”. Pot aceste două teme să creeze un val de euroscepticism în România, încât să dea vânt în pupă populismului?
Daniel Buda: În primul rând, vă mulțumesc pentru că îmi urmăriți activitatea. Subliniez că intenția mea întotdeauna a fost să susțin interesele României în cadrul Parlamentului European și să aduc contribuții constructive la dezbaterile europene. Într-adevăr aceste două teme – aderarea României la zona Schengen și controversa legată de carnea de laborator, au oferit un impuls mișcărilor populiste. Din pacate, partidele populiste au adesea abilitatea de a răsturna percepțiile publice, chiar și asupra subiectelor pozitive, transformându-le în teme negative. Această tactică este folosită pentru a atrage atenția și pentru a genera suport prin exploatarea nemulțumirilor cetățenilor. Pentru a contracara această tendință, este important ca partidele tradiționale și liderii politici să comunice în mod clar și eficient beneficiile reale ale deciziilor politice și să se angajeze într-un dialog deschis cu cetățenii pentru a aborda preocupările și întrebările acestora.
Aderarea României la Schengen a reprezentat un subiect sensibil. Așteptările îndelungate și orice posibile întârzieri sau respingeri în acest proces au fost percepute ca o lipsă de egalitate in cadrul națiunilor europene. Însă prin aderarea României la spațiul Schengen aerian și maritim nu este doar o victorie diplomatică, ci și o victorie împotriva extremismului și populismului. În fața euroscepticismului, acest eveniment ar trebui să ne servească drept un puternic memento al valorilor și beneficiilor Uniunii Europene. Aderarea României la spațiul Schengen maritim și aerian este un exemplu perfect de cum dialogul constructiv, perseverența și angajamentul față de standardele europene pot duce la rezultate pozitive.
În ceea ce priveşte poziția Uniunii Europene față de carnea de laborator și potențialele reglementări în acest domeniu desigur, sunt multe controverse. După cum bine știți sunt împotriva cărnii obținute în laborator. Fără discuţie susţin cercetarea, nu ne putem dezvolta fără să investim în cercetare, dar şi aici trebuie să existe unele limite. Nu poţi să iei câteva celule dintr-un piept de curcan, pe care să le arunci într-un vas in laborator, iar după 30 de zile, perioadă în care aceste celule sunt stropite cu substanţe chimice, să pui produsul final în farfurie și să îl consumi. Nu ştii ce riscuri există pentru propria sănătate, dar mai ales implicaţiile asupra generațiilor viitoare, ca urmare a acestui consum. Bineînţeles, introducerea cărnii de laborator pe piață ar putea crea o nouă formă de concurență profund neloială pentru fermierii tradiționali. Aceasta ar putea reduce cererea pentru carne provenită de la animale crescute în ferme, afectând astfel veniturile fermierilor. Dar subliniez, nu vorbim doar de veniturile fermierilor ci vorbim de sănătatea generațiilor următoare!
@daniel.buda Carnea de laborator nu are ce căuta pe mesele consumatorilor europeni‼️ Aflați mai multe pe pagina mea de Facebook 🔎🖱️ ____ EPP Group in the European Parliament #ppe #danielbuda #zootehnie💯💪 #clujnapoca #fermieriiromaniei #fermier #zootehnie #fermierroman #romania🇷🇴 ♬ Epic News – DM Production
Apuseni Info: Actualul război din Ucraina a fragilizat Uniunea Europeană din multe puncte de vedere. Fără dar și poate, apartenența la NATO a majorității statelor membre UE este esențială, însă, dat fiind faptul că lumea se îndreaptă spre o paradigmă bipolară, grupată în jurul Americii și a Chinei, dat fiind și ultimele declarații ale președintelui Emmanuel Macron vizavi de relația UE – China, cum trebuie să se plaseze Europa, Uniunea Europeană, în această nouă regrupare mondială de forțe, vizavi de China, India și alte puteri emergente? Ce îi lipsește Uniunii Europene astăzi pentru a concura economic de la egal la egal cu SUA și China?
Daniel Buda: În primul rând, aş dori să subliniez că războiul din Ucraina a avut un impact semnificativ asupra unității și solidarității țărilor europene. Multe dintre aceste state au răspuns prin consolidarea cooperării politice și militare, precum și prin creșterea sprijinului pentru Ucraina. Încă de la începutul războiului, statele Uniunii Europene au avut o singură voce, vreau să cred că neînţelegerile actuale privind ajutorul financiar sunt doar de moment.
În ceea ce priveşte, apartenenţa României și a altor state europene la NATO este, fără îndoială, un element esențial pentru asigurarea securității și stabilității pe continentul european. Îndrăznesc să spun ca, aderarea la NATO, alaturi de aderarea la Uniunea Europeană au reprezentat cele mai importante momente din istoria Romaniei după 1989.
Având în vedere întrebarea dvs referitoare la președintele francez Emmanuel Macron, după cum bine ştiţi afirmațiile sale la intorcearea din China, au stârnit multe controverse. În contextul geopolitic actual, unde asistăm la o lume tot mai bipolară, rolul Uniunii Europene ca partener de încredere și aliat important al Statelor Unite este crucial. Această relație transatlantică este fundamentală pentru menținerea unui echilibru global și pentru abordarea eficientă a provocărilor internaționale. Cu toate acestea, este esențial să consolidăm unitatea în interiorul UE și să construim o voce comună la nivel global. Este nevoie de o mai bună consolidare în ceea ce privește cooperarea în domenii precum securitatea, comerțul și tehnologia. Acest lucru implică inclusiv investiții semnificative în cercetare și dezvoltare, stimularea antreprenoriatului și a inovației, precum și adaptarea infrastructurii pentru a susține economia digitală.
Apuseni Info: Cât se va mai extinde Uniunea Europeană în viitorul apropiat? Bosnia, Turcia, Ucraina, Moldova și cum vor gestiona dosarele migrației și a marilor comunități musulmane din metropolele europene care par a nu se integra pe deplin în societățile occidentale?
Daniel Buda: Războiul din Ucraina, provocat de agresiunea Rusiei, a deschis o oportunitate neașteptată pentru Uniunea Europeană de a progresa în direcția extinderii sale. Acest conflict a impulsionat UE să-și reevalueze politica față de vecinii săi nu doar dintr-o perspectivă diplomatică, ci și dintr-o perspectivă strategică. Această reevaluare a inclus o reconsiderare a criteriilor și abordărilor legate de extinderea Uniunii, subliniind nevoia de o cooperare mai strânsă și integrare a țărilor din regiunea afectată de conflict. În acest context, Uniunea Europeană este acum mai deschisă să considere aderarea statelor vecine, văzând acest proces ca o componentă cheie în consolidarea securității și stabilității regionale. În noiembrie, Comisia Europeană a analizat și situația din toate țările din Balcanii de Vest, aflate deja în negocieri de aderare sau așteptând să le deschidă. Concluzia la final a fost că toate au regresat, când vine vorba de statul de drept, justiție sau combaterea corupției. Prin urmare, extinderea Uniunii Europene este un proces complex și depinde de o serie de factori, inclusiv progresele înregistrate de țările candidate în implementarea reformelor necesare, precum și de voința statelor membre ale UE de a accepta noi membri. Vedem, deja că Moldova se află pe drumul cel bun, cu Ucraina situația este mai delicată din cauza războiului. Dar, avem nevoie de extindere pentru a crea o Uniune puternică și pentru a crea condiții mai bune pentru cetățenii din statele respective. Cu toate acestea, procesul de aderare să implice eforturi sustenabile de reformă din partea țărilor candidate.
Pentru a gestiona dosarele migrației și integrarea comunităților musulmane în metropolele europene, este important să subliniem că abordarea UE trebuie să fie una echilibrată și bazată pe valori europene precum toleranța, diversitatea și respectul pentru drepturile omului. Integrarea comunităților trebuie să fie un efort comun, implicând atât comunitățile în cauză, cât și societatea gazdă. Un lucru este cert, migranţii trebuie să muncească odată ajunşi în Europa, nu să trăiască din ajutor de la statul membru, în caz contrat nu va exista niciodată o integrare adevărată a migranţilor în comunităţile gazdă. Este esențial să se dezvolte politici comune europene care să abordeze cauzele fundamentale ale migrației și să promoveze o distribuție echitabilă a responsabilităților între statele membre. Cooperarea între țările UE și țările partenere este crucială pentru a aborda această problemă la nivel global.
Apuseni Info: Sunteți recunoscut pentru expertiza din domeniul agriculturii, care în România încă reprezintă un procent serios din PIB. Care sunt perspectivele de viitor ale agriculturii românești și europene?
Daniel Buda: Agricultura reprezintă un pilon esențial al economiei românești și europene, și observăm o serie de tendințe și provocări care vor influența perspectiva acestui sector în viitorul apropiat. După cum se poate observa, inclusiv agricultura este influenţată de războiul din Ucraina. Ucraina, fiind unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, am văzut cum fluxurile sale comerciale au fost perturbate semnificativ din cauza conflictului. Această situație a creat noi provocări pentru România, atât în ceea ce privește propria producție agricolă, cât și în gestionarea tranzitului cerealelor ucrainene prin portul Constanţa către piețele internaționale. România, la fel ca multe alte țări, depinde parțial de importurile de îngrășăminte și alte inputuri agricole din Rusia și Ucraina. Conflictul a perturbat aceste lanțuri de aprovizionare, ducând la creșterea prețurilor și la dificultăți în obținerea acestor resurse vitale. Lăsând la o parte conflcutul din Ucriana, pe termen lung este important să ne concentrăm pe modernizarea infrastructurii agricole, creșterea eficienței în utilizarea resurselor, și adoptarea tehnologiilor inovatoare pentru a spori productivitatea și competitivitatea. Trebuie să ne concentrăm atenția și pe atragerea tinerilor spre sectorul agricol și să susținem exploatațiile familiale, deoarece 93% din fermele din Europa sunt administrate de familii. În context european, este important să se aloce surse financiare noi, pentru a putea face făţă tututor acestor provocări.
Apuseni Info: În pandemie dezinformarea și fake news-urile au fost la ordinea zilei, oamenii luând în considerare prea puțin sursele oficiale de informare. Mai mult, recent zeci de informații false, cu privire de exemplu la faptul că „europenii vor mânca insecte nu carne” au împânzit internetul. Cum luptăm contra dezinformării și fake news-ului?
Daniel Buda: Lupta împotriva dezinformării și fake news-ului implică abordări multiple. Educația și alfabetizarea mediatică, începând de la vârste timpurii, pot dezvolta abilități critice în evaluarea informațiilor. De asemenea, verificarea faptelor și sprijinirea organizațiilor specializate contribuie la identificarea și eliminarea conținutului fals, iar colaborarea între platforme online, autorități și organizații independente este esențială. Responsabilizarea atât a platformelor, prin monitorizarea și gestionarea conținutului fals, cât și a utilizatorilor, prin conștientizarea rolului lor în prevenirea răspândirii informațiilor neadevărate, poate avea un rol deosebit de important. Comunicarea eficientă din partea autorităților poate contracara dezinformarea, precum și sprijinirea jurnalismului de calitate și promovarea unei comunități online active și angajate completează această abordare integrată pentru a reduce impactul dezinformării și fake news-ului în societate. Totodată, cetățenii trebuie să fie conștienți de riscurile dezinformării și să fie atenți în evaluarea informațiilor pe care le întâlnesc. Campaniile de informare constante pot contribui la creșterea atenției cetățenilor cu privire la riscurile dezinformării.
Apuseni Info: Anul 2024 înseamnă 4 ture de alegeri – europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. În prezent PNL are doi europarlamentari din Cluj, domnia voastră și Rareș Bogdan. Veți mai candida în 2024? Cât privește PNL Cluj ce vă propuneți, ca scor electoral și performanță electorală la nivel de județ?
Daniel Buda: Da, intenționez să candidez în anul 2024 pentru un nou mandat în Parlamentul European. Consider că activitatea mea consistentă în Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală, al cărui vicepreședinte sunt, dar și activitatea din cadrul Comisiei de Dezvoltare Regională unde sunt vicecoordonator și Comisia de Afaceri Juridice unde activez, a avut un impact pozitiv în viața românilor. Cu fiecare ocazie, am fost un apărător al intereselor României la Bruxelles și, nu de puține ori, am bătut cu pumnul în masă pentru ca țara noastră să fie beneficiara corectă și reală a politicilor europene, așa cum o fac și celelalte state. Este important ca în Parlamentul European să avem reprezentanți pro-europeni, care să conștientizeze că doar în Uniunea Europeană, România poate să se dezvolte. Încă de la aderarea României la UE, vedem beneficiile directe ale fondurilor europene, cu impact direct în creșterea calității vieții cetățenilor. Acest parcurs trebuie, fără dar și poate, să continue iar noi să ne consolidăm ca un stat dezvoltat și competitiv european și mondial.
Apuseni Info: Înainte de a fi un om politic, europarlamentar, sunteți în primul rând un om atent la tot ce este frumos și tradițional în județul Cluj. Dacă ați fi gazda unor invitați străini, cum ați prezenta județul Cluj, tradițional și cultural? Ce produse tradiționale, locale, le-ați recomanda?
Daniel Buda: În calitate de gazdă a unor invitați străini în județul Cluj, aș sublinia bogăția și diversitatea tradițiilor și culturii locale. Clujul este un județ atractiv pentru toate categoriile de vârstă. Aș începe cu prezentarea peisajului pitoresc al județului, cu sate autentice și monumente istorice remarcabile, inclusiv cetăți și biserici vechi, oferind invitaților oportunitatea să exploreze străduțele pietruite și să descopere atmosfera liniștită și autentică a vieții de la țară. Aș evidenția, de asemenea, evenimente dedicate tinerilor, dar nu numai, precum festivalurile de muzică care atrag anual zeci de mii de tineri din toată Europa, într-o atmosferă unică.
În ceea ce privește produsele tradiționale locale, aș recomanda cu entuziasm o degustare a delicateselor specifice zonei. Aceasta ar include brânzeturi locale de calitate, precum și produse din carne, toate preparate după rețete autentice din produse locale cu o calitate superioară. Tradiționala „Varză à la Cluj” este o delicatesă de neratat. Un alt element esențial ar fi băuturile tradiționale locale, cum ar fi renumita pălincă și vinurile de calitate din podgoriile din jurul județului Cluj. Toate acestea ar constitui o experiență autentică a gastronomiei și culturii locale, oferind invitaților o perspectivă completă asupra bogăției tradițiilor din județul Cluj. Cu fiecare pas, oaspeții pot fi introduși într-un tărâm al istoriei, al tradițiilor și al frumuseții naturale, toate îmbinate pentru a crea o experiență memorabilă în inima Transilvaniei.