Dacă este să facem o analiză cinstită, cel mai longeviv parlamentar femeie din Apuseni, Țara Zarandului, de la Marea Unire încoace este brădeanca Natalia Intotero – trei mandate, plus o experiență considerabilă în zona guvernamentală, fie din postura de secretar de stat, fie din cea de ministru. Poate că mulți zâmbiți când citiți aceste rânduri, ok, aveți dreptul, însă oare ne mai puteți da un exemplu similar? Vă spunem noi, nu.
Înzestrată cu o răbdare care poate muta până și munții Țării de Piatră dar și cu un tact și echilibru politic deosebit, Natalia Intotero a reprezentant în ultimii 10 ani zona Bradului în Parlamentul României și ajutat cu tot ce a putut administrațiile locale din Țara Zarandului.
Vă invităm să-i cunoașteți activitatea din ultima perioadă a Doamnei de Fier din Apuseni și planurile de viitor.
Apuseni Info: Ați preluat în decembrie 2020 un nou mandat de parlamentar, fiind prima opțiune a hunedorenilor pentru Camera Deputaților. Ce este diferit față de experiențele precedente?
Natalia Intotero: Sunt cu siguranță multe schimbări. Însă, indiferent de context, rămânem consecvenți în abordare și vom continua să promovăm acele proiecte legislative care îi ajută cu adevărat pe români și aduc beneficii întregii societăți.
S-a simțit cu siguranță că trăim vremuri complicate. În primul rând, modul de lucru a fost diferit. Campania electorală și prima treime din mandat s-au desfășurat în mare parte în pandemie, în stare de alertă. Așadar, inclusiv în Parlament s-a lucrat în format hibrid, fizic și online. Mă bucur că revenim la normal pentru că dezbaterile sunt mult mai eficiente și constructive atunci când parlamentarii sunt prezenți fizic.
Nu în ultimul rând, am avut onoarea să fiu numită membru în Comisia pentru românii din afara granițelor țării și propusă la conducerea Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților. Este pentru prima dată când sunt președinte de comisie parlamentară și vreau să le mulțumesc colegilor pentru susținerea lor.
Apuseni Info: Care ați spune că sunt sunt principalele realizări parlamentare de până acum?
Natalia Intotero: Proiectele legislative pe care le-am inițiat, sau cele unde am fost co-inițiator. Aceasta este principala noastră activitate în Parlament și vă spun sincer că mă bucur de fiecare dată când rezolvăm o hibă din legislație sau inovăm cadrul legislativ existent cu legi noi, bune, care schimbă cu adevărat și în bine viața românilor.
Până în acest moment, 11 din cele 72 de proiecte legislative pe care le-am inițiat în ultimul an și jumătate sunt în vigoare:
- Legea 271/2021: asigură descentralizarea și acordă posibilitatea schimbării destinației unor imobile prin Hotărâre de Consiliu Local, fără interferențe din București.
- Legea 273/2021: include educația financiară și juridică printre competențele cheie din învățământul preuniversitar, astfel încât tinerii noștri să știe ce înseamnă un contract de muncă, cum să ia un credit bancar în condiții bune, și multe altele, în momentul în care termină liceul.
- Legea 303/2021: a eliminat necesitatea elaborării PUZ-ului pentru construcțiile agricole din intravilan.
- Legea 282/2021: prevede corelarea legislației la realitate în ceea ce privește amenzile contravenționale și asigură un model unic pentru procesele verbale de constatare.
- Legea 321/2021: actualizează salarizarea personalului auxiliar din învățământul preuniversitar de stat, asigurând astfel echitabilitate în sistem.
- Legea 267/2021: interzice instituțiilor publice din România să solicite cetățenilor copii după alte avize sau acte emise de alte instituții publice. Spre exemplu, dacă mergeți la Primărie și aveți nevoie de o adeverință, funcționarii nu mai au dreptul să vă ceară o copie a unui document emis de Direcția Fiscală, pe care ar trebui să o procure intern.
- Legea 23/2022: obligă federațiile sportive naționale care primesc zeci de milioane de euro anual de la Bugetul de Stat să publice modul în care cheltuie banul public.
- Legea 65/2022: asigură posibilitatea organizării și decontării în zonele greu accesibile, respectiv zonele defaforizate din țară, a unor caravane medicale și policlinici mobile, astfel încât și acei cetățeni să aibă acces la serviciile medicale de bază.
- Legea 135/2022: prevede o impozitare mai scăzută pentru lucrătorii din sectorul agricol, pescuit, industrie alimentară și silvicultură, însemnând mai mulți bani în buzunarul românilor, pe modelul inițiat tot de PSD privind impozitarea din domeniul construcțiilor.
- Legea 83/2022: declararea zilei de 11 aprilie ca „Ziua educației financiare” în România.
- Legea 161/2022: asigură posibilitatea pensionării cu 2 ani înainte de termen, fără penalități, a locuitorilor din raza comunelor Vața de Jos și Răchitova din județul Hunedoara, precum și alte localități din județele Galați, Brașov, Brăila, Dolj, Gorj și Harghita, care au trăit în condiții de poluare excesivă.
Multe dintrele cele expuse anterior sunt în domeniul educației, dar nu m-am limitat la acest lucru. În calitate de parlamentari, trebuie să identificăm soluții legislative pentru toți cetățenii și toate activitățile.
Menționez aici altă Lege care a trecut de Parlament dar a fost blocată la Administrația Prezidențială. Este vorba de Legea privind trecerea fostei căi ferate Deva-Brad în administrarea primăriilor din zonă, care intenționau să facă un circuit turistic de excepție cu această linie feroviară abandonată. Din păcate, nu toți își doresc dezvoltarea județului Hunedoara.
Nu în ultimul rând, luni, pe 30 mai, au fost adoptate în Senatul României alte două legi pe care le-am inițiat: Legea privind instituirea Zilei Sportului Românesc în prima duminică din luna iunie, respectiv Legea privind simplificarea modelului de cerere din instituțiile publice.
Apuseni Info: Ați trecut din opoziție la putere. Cum funcționează coaliția de guvernare la nivel parlamentar?
Natalia Intotero: Actuala coaliție de guvernare asigură o stabilitate extrem de necesară pentru România, mai ales în condițiile geopolitice actuale. În Parlamentul României, însă, trebuie să știți că nu ținem mereu cont de alianțele politice. Colaborăm, desigur, cu partenerii noștri, însă păstrăm un dialog constant și cu celelalte grupuri politice. Dacă o propunere legislativă este bună și poate aduce beneficii pentru români, o susținem și o votăm, indiferent ce partid a avut inițiativa. Așa este normal.
Apuseni Info: Sunteți cadru didactic la bază, iar din ianuarie 2020 ați fost numită președinte la Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților. Care este, în opinia dumneavoastră, evoluția sistemului de învățământ din România? Există perspective pozitive?
Natalia Intotero: Post-pandemie, învățământul românesc se află în cel mai greu moment din istorie. Este clar că sistemul online și cel hibrid nu au funcționat cum ar fi trebuit. Copiii au pierdut foarte mult, cadrele didactice s-au adaptat din mers, iar întreg sistemul a fost bulversat. Este părerea mea personală.
Acum, eu sunt de părere că a venit momentul să tragem linie. Să considerăm că suntem în punctul zero. Trebuie să construim un viitor educațional mai bun, iar pandemia, cu toate problemele pe care le-a produs, a adus și oportunități. PNRR – Planul Național de Redresare și Reziliență.
Punctual, Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, componentă a PNRR, este în curs de implementare și are un buget de 227 milioane de euro, școlile primind în medie granturi în valoare de 165 mii euro, TVA inclus. Au fost depuse 1.474 de cereri de finanțare, dintre care 1.431 au fost declarate eligibile. În urma evaluării de către experți externi a calității planurilor de acțiune propuse de unitățile de învățământ, 1.391 de proiecte au obținut cel puțin 6 puncte din 10, deci îndeplinesc condițiile pentru finanțare conform metodologiei.
Se pot finanța programe de mese calde, programe după orele de școală, dotarea cu clase inteligente, cursuri pentru instrucție online, activități pentru combaterea violenței în școli, precum și multe altele.
Nu în ultimul rând, așteptăm noul pachet legislativ ROMÂNIA EDUCATĂ. Se spune că este vorba de 3 legi diferite, pe domenii educaționale diferite. În opinia mea, aceste propuneri legislative trebuiau incluse într-un amplu program de consultare, ca să nu se mai repete scenariul din 2011 când Guvernul României și-a asumat răspunderea pentru Legea Educației. În acest proces trebuiau incluși elevii, studenții, cadrele didactice, părinții, profesorii, autoritățile locale rectorii, mediul academic, absolut toți actorii din învățământ.
Apuseni Info: În urmă cu două luni s-au ridicat restricțiile din pandemie. Ce a însemnat asta pentru dumneavoastră și pentru județul pe care îl reprezentați?
Natalia Intotero: Mă bucur că ne-am întors, pe cât posibil, la viața normală. Pentru județul Hunedoara, este foarte important că s-a încheiat perioada de restricții. Turismul este un element important pentru structura județului, iar acum sper să vină și mai mulți turiști pentru că au cu siguranță ce vedea. Pe lângă obiectivele turistice clasice precum cetățile dacice, castelele medievale și mănăstirile bine-cunoscute, avem și foarte mulți antreprenori privați care investesc în turism și foarte mulți producători locali care contribuie la frumusețea județului nostru și la experiența turiștilor de aici. Țin să felicit Consiliul Județean Hunedoara pentru investițiile în infrastructură pe care le-a inițiat și pentru modul în care promovează județul nostru.
Apuseni Info: Au fost și sunt în continuare multe discuții privind viitorul Termocentralei Mintia, respectiv a viitorului energetic din Hunedoara. Situația a fost dezbătută inclusiv la nivel european. Care este poziția dumneavoastră?
Natalia Intotero: Este o tragedie ce s-a întâmplat cu Termocentrala Mintia. Pe lângă factorul energetic, mă gândesc și la cel uman. Vorbim despre locuri de muncă, familii care au rămas fără o parte din venitul lor. Însă, eu mai am speranțe. Situația din Ucraina a schimbat politica energetică la nivelul UE, iar cărbunele din România poate să devină din nou utilizabil.
Frans Timmermans a transmis că țările care intenționează să ardă cărbune ca alternativă la gazul rusesc ar putea face acest lucru în conformitate cu obiectivele UE în materie de climă și decarbonizare.
În orice caz, sper să se identifice cât mai repede o soluție pentru retehnologizarea Termocentralei Mintia, iar activitatea de acolo, deja de tradiție, să renască și să fie un reper național, așa cum a mai fost.
Fac din nou un apel la ministrul energiei să aibă ca prioritate analiza pertinentă a Termocentralei Mintia și să identifice soluția cea mai bună pentru reluarea activității.
Apuseni Info: Cu finalul oficial al pandemiei a început războiul, chiar la granițele României. Cum vedeți poziția României în această nouă realitate geopolitică?
Natalia Intotero: Aceste evenimente nefericite de la granițele României ne-au adus într-o nouă realitate. Era de neconceput, în anul 2022, să avem un nou conflict armat în Europa.
Când vorbim despre poziția României în acest context, vorbim despre direcție. Direcția noastră este clară. Suntem membru NATO și un partener de încredere pentru aliații noștri. Ne bucurăm de securitatea celei mai importante alianțe din lume, având garanții pentru siguranța cetățenilor români. Așadar, din această postură, trebuie să fim siguri pe poziția noastră, dar în același timp precauți.
Îmi doresc să se oprească vărsarea de sânge, să se încheie suferința poporului ucrainean și, totodată, tinerii ruși care sunt trimiși la luptă să se întoarcă și ei sănătoși la familiile lor.
Țin să îmi exprim aprecierea publică pentru efortul hunedorenilor care au fost și sunt solidari cu poporul ucrainean. De asemenea, felicit cadrele didactice care au dat dovadă de profesionalism, umanitate și au avut grijă ca tinerii și copiii ucraineni să nu aibă, pe lângă trauma războiului, și lipsuri educaționale. Au stat și au lucrat cu ei, au găsit translatori dacă nu știau engleză sau alte limbi, și s-au asigurat că educația acestor copii continuă.