Într-un moment în care România se confruntă cu deficite bugetare ridicate, presiuni tot mai mari asupra cheltuielilor publice și o nevoie evidentă de eficientizare administrativă, discuția despre reorganizarea teritorială reapare tot mai des în spațiul public. Specialiștii în administrație și economie susțin de ani de zile că actuala structură administrativă produce costuri uriașe: primării fără venituri proprii consistente, orașe fără economie urbană reală și localități dependente aproape integral de transferurile de la bugetul de stat. În acest context, proiectul care propune criterii mai stricte pentru statutul de oraș sau comună readuce în atenție una dintre cele mai sensibile teme ale României moderne: cât ne costă să menținem artificial instituții care nu mai corespund realității demografice și economice.
Un proiect de reformă administrativă readuce în dezbatere posibilitatea ca mai multe localități din zona Apusenilor și din vestul țării să își piardă statutul de oraș, dacă nu îndeplinesc noile criterii privind populația minimă și funcționalitatea urbană.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, printre localitățile vizate s-ar afla Huedin, Aleșd, Beiuș, Ștei, Câmpeni, Abrud, Brad, Zlatna, Ineu, Sebiș, Geoagiu și Teiuș.
Uniunea Salvați România (USR) a depus în toamna anului 2024, sub semnătura parlamentarilor Alin Apostol, Narcis Mircescu și Teodor Lazăr, primele proiecte din pachetul legislativ pentru reforma administrativ-teritorială a României. Inițiativa vizează modernizarea și eficientizarea structurii administrative a țării prin reducerea numărului de județe și localități.
Una dintre măsurile esențiale propuse de USR este stabilirea unor praguri minime pentru populația orașelor și comunelor. Conform proiectului, un oraș nu va putea avea mai puțin de 20.000 de locuitori, iar o comună trebuie să aibă cel puțin 3.000 de locuitori. Aceste criterii sunt menite să asigure sustenabilitatea financiară a localităților și să crească eficiența serviciilor publice oferite cetățenilor.
Își vor pierde statutul de oraș, localitățile din Apuseni – Huedin, Aleșd, Beiuș, Ștei, Nucet, Vașcău, Câmpeni, Abrud, Baia de Aireș, Brad, Zlatna, Ineu, Pâncota, Sebiș, Geoagiu și Teiuș? Precizăm că toate aceste orașe au sub 20.000 de locuitori, unele cu mult chiar sub 10.000, tot unele dintre acestea fiind chiar municipii. Probabil singura „scăpare” ar fi unirea orașelor cu 3-4 comune din vecinătate, însă distanțele din localitățile viitorului UAT ar fi o problemă.
Potrivit inițiatorilor, actuala structură administrativ-teritorială este ineficientă și generatoare de costuri ridicate, fără a reuși să ofere servicii publice de calitate. Reforma propusă de USR ar urma să optimizeze resursele bugetare și să reducă birocrația excesivă, facilitând accesul cetățenilor la infrastructură și servicii moderne.
Proiectul de lege propune și reorganizarea administrativ-teritorială a României în opt județe, corespunzând regiunilor de dezvoltare constituite încă din 2004: Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui), Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea), Sud-Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Prahova, Teleorman), Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea), Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș), Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj), Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu) și București-Ilfov (Municipiul București și Ilfov).
Cine NU susține proiectul?
Dincolo de argumentele tehnice, reforma administrativă este și o temă profund politică. PSD și PNL, partidele care controlează cea mai mare parte a administrației locale din România, nu ar avea interesul să susțină o astfel de schimbare radicală. Motivul este simplu: o reorganizare ar însemna dispariția a sute de primării, reducerea numărului de primari, viceprimari, consilieri locali și funcții de partid din teritoriu. Iar pentru marile partide, primarii reprezintă coloana vertebrală electorală – cei care mobilizează voturi, controlează organizațiile locale și mențin influența politică în județe. O reformă reală ar aduce economii la buget, dar ar reduce drastic rețeaua de putere locală construită în ultimele decenii. Tocmai de aceea, deși se discută frecvent despre reorganizare, puțini lideri politici sunt dispuși să o ducă până la capăt.