În vechime, în satul clujean Râşca se organizau două jocuri – „jocul mare”, pentru feciori (cei trecuţi de 17 ani) şi pentru fetele fecioare (cele trecute de 14 ani) şi „jocul pruncilor”, cu rol de iniţiere.
Dacă „jocul mare” era organizat de cel puţin doi „cizeşi”, care angajau „o bandă” de muzicanţi pricepuţi, formată de obicei din: „primaş” – la vioară, „contralău” – la contră (braci) şi „gordonaş”– la gordon (contrabas), „jocul mic” se desfăşura în alt loc, având muzicanţi mai puţin pricepuţi (bătrâni, care cântau din fluier, clarinet sau vioară).
Feciorii holtei și fetele fecioare de la jocul mare achitau plata pentru muzicanţi la sosire, sau după primul joc. Taxa muzicanţilor varia în funcţie de numărul jucăușilor şi de faima muzicanţilor. Pentru „jocul mic” taxele erau modeste, fiind plătite de părinţii tinerilor.
Semnalul pentru venirea sătenilor la joc îl dădeau muzicanţii, care porneau cântând spre şură, după ce luau masa de prânz la gospodăria cizeşilor. Pe drum li se alăturau feciorii, apoi veneau fetele însoţite de mame, mătuşi, vecine, bătrânele şi bătrânii satului, bărbaţi şi femei, însoţiți de copii.
sursă: Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj