Lacul Galcescu, cunoscut și sub denumirea veche de Câlcescu, este amplasat în Munții Parâng la 1.925 m altitudine, în apropierea vârfului Parângul Mare. Acesta reprezintă cel mai mare lac glaciar din masiv, având o suprafață de 3,2 hectare și o adâncime de 9,6 m. Declarat monument al naturii, lacul se înconjoară de o rezervație naturală complexă ce include aspecte geologice, florale și de peisaj, fiind înființată încă din 1932 în bazinul Lotrului.
Străjuit de blocuri mari de pietriș, lacul se află în vecinătatea unor pajiști verzi și jnepeni, accesibil prin diverse trasee montane. De la marginea nordică, două pâraie se unesc și cascada se transformă în izvorul principal al râului Lotru. Spre nord, găsim o mlaștină de turbă, adăpostind o floră diversificată și interesantă.
Flora lacului și a zonei
Printre mușchii din jurul lacului Galcescu se regăsește Hylocomium pyrenaicum, o specie arctic-alpină, relicvă a perioadelor glaciare. La marginea superioară a pădurii de molid, se vede câte un zambru (Pinus cembra), un alt relict glaciar ce simbolizează vremurile reci din cuaternar. Lacul Galcescu și zonele înalte, cum ar fi hornurile Mohorului, adăpostesc plante rare, precum Potentilla haynaldiana și ghintura galbenă (Gentiana lutea), iar pe poienițele din Balturi și Dobrunu, florile bulbucilor de munte (Trollius europaeus) colorând peisajul.
În zonele stâncoase, adâncite în căldările glaciare, cresc plante specifice ca Achillea schurii, Myosotis alpestris și altele. În apropierea lacului, se găsesc specii precum Salix bicolor și Carex dacica f. longifolia, toate acestea fiind parte dintr-un peisaj natural deosebit de frumos.
Fauna zonei
Pe versanții abrupti ai vârfului Gâuri din Munții Parâng, vizitatorii pot observa capre negre (Rupicapra rupicapra). Altele animale specifice zonei alpine includ ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus) și răsul (Lynx lynx). În sudul Parângului, se resimte influența climei mediteraneene prin prezența viperei cu corn (Vipera amodytes) și broaștei țestoase de uscat (Testudo hermanni). În aceste stâncării de altitudine, cuibăresc acvila de munte (Aquila chrysaetos) și corbul (Corvus corax). În căldarea Mândrei, fluturașul de stâncă, un păsăret cu penaj viu colorat, este o întâlnire rară, iar în lacul Galcescu, păstrăvii pot fi zăriți sărind din apă în diminețile senine de vară.
Structura geologică a Câlcescu
Cercul glaciar Câlcescu, format din bariere și granodiorite, este cel mai complex de acest tip din zonă, incluzând mai multe trepte. Căldarea Dracului, cu aspect sălbatic, se găsește pe cea mai înaltă treaptă, sub vârful Setea Mare și adăpostește lacul Păsări, cel mai mare dintre cele trei ochiuri de apă. În continuare, căldarea lui Vidal reflectă în ape lacurile Vidal și Pencu, iar căldarea Câlcescu, unde se află lacul cu același nume, este cea mai vastă.
Urmele glaciațiunii cuaternare se intensifică în masivul Parâng, cu concentrare în văile Lotrului, Latoriței și Jiețului. Vârful Mândra (2519 m) și Mohoru (2336 m) se extind de la vest la est pe aproximativ 10 km, cu ramificații secund