Preluarea brandului Napolact de către grupul maghiar Bonafarm, de la actualul deținător FrieslandCampina România, a declanșat îngrijorări serioase în interiorul statului român. Potrivit unor surse guvernamentale din zona economică, analiza tranzacției a depășit rapid nivelul unei simple evaluări comerciale, ajungând pe masa mai multor instituții-cheie ale statului, inclusiv Consiliul Concurenței, Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE) și Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD).
Un prim semnal de alarmă a fost tras de Consiliul Concurenței, care a indicat potențialul impact al tranzacției asupra pieței locale a lactatelor. Ulterior, îngrijorările au fost amplificate de faptul că Napolact operează două unități majore de producție, la Cluj-Napoca și Târgu Mureș, și are aproximativ 400 de angajați. Conform Hotărârii CSAT nr. 73/2012 și Regulamentului UE 2019/452, astfel de capacități din industria agroalimentară pot fi considerate parte a infrastructurii critice naționale.
În acest context, Sebastian Burduja a cerut oficial declanșarea unei analize riguroase a tranzacției. „O investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României”, a declarat acesta. Solicitarea sa vizează avize din partea CEISD, SRI și SIE, în ideea de a evalua eventualele riscuri pentru securitatea națională și concurența loială.
Unul dintre cele mai ferme puncte de vedere a fost exprimat de europarlamentarul Daniel Buda, președinte al PNL Cluj, care a comentat situația la Horia Nasra Show. Acesta a atras atenția asupra vulnerabilităților structurale ale pieței agroalimentare din România și asupra dependențelor create în timp.
„Stați un pic, că voi exportați lapte cât n-aveți vaci, nici dacă mergeți în Austria și aveți mai mult lapte. De ce? Pentru că intră laptele până la alte părți la ei”, a explicat Daniel Buda, subliniind dezechilibrele existente în lanțul de producție și procesare.
Europarlamentarul a mers mai departe și a pus problema într-un cadru mult mai larg, cel al siguranței naționale. „Problema cu Napolactul este una foarte serioasă. Cunosc problema, nu vreau să intru în anumite detalii. Ungaria a blocat preluarea unei fabrici la ei, de produse lactate, pe considerente de siguranță națională”, a spus acesta, făcând trimitere la precedentul creat de statul vecin.
Daniel Buda a insistat asupra faptului că securitatea alimentară devine crucială în contexte de criză. „Același chestiune legată de siguranță națională suntem și în această situație cu Napolactul, pentru că vorbim de aspecte legate de securitatea alimentară pe timp de război, inclusiv pe timp de război. E o chestiune serioasă”, a declarat liderul PNL Cluj.
Totodată, acesta a recunoscut limitele legale ale statului român, subliniind însă necesitatea vigilenței maxime. „Nu am elemente ca statul român să blocheze acest lucru. Cert este însă că trebuie să fim foarte atenți cu ce se întâmplă, pentru că și aici limita este cerul”, a avertizat Daniel Buda.
În final, europarlamentarul a formulat una dintre cele mai sugestive comparații ale dezbaterii: „Este ca și cum ți-ai privatiza sau ți-ai vinde căile ferate. Că-ți vinzi căile ferate, că-ți vinzi serviciul poștal, că-ți vinzi mâncarea. Este la fel. E o verigă care nu poate să lipsească.”
Poziția exprimată de Daniel Buda accentuează ideea că preluarea Napolact nu este doar o tranzacție de piață, ci o decizie cu implicații profunde asupra securității alimentare, stabilității economice și intereselor strategice ale României.