Mănăștur, ieri sat, azi cartier cu identitate proprie: „Ieși din Mănăștur, intri în Cluj!” Rivalitatea este din Evul Mediu!

Mănăștur, ieri sat, azi cartier cu propria identitate: „Ieși din Mănăștur intri în Cluj!” Rivalitatea este din Evul Mediu!

Profesorul de istorie, Vladimir Alexandru Bogosavlievici, a explicat în emisiunea AGORA, moderată de jurnalistul Tiberiu Fărcaș, de când este rivalitatea dintre Mănăștur și Cluj.

@cluj.1 Clujul, mereu rival cu Mănășturul. Profesorul de istorie Vladimir-Alexandru Bogosavlievici ne explică de ce #cluj #clujnapoca #manasturcluj #manastur #cartiermanastur #bogosavlievici #istorie #rivalitate ♬ sunet original – Cluj 1

Istoria satului, apoi a cartierului Mănăștur

Așezarea Mănăștur a început să se contureze în secolul IX, în jurul unei ridicături de pământ unde, în secolul XI, a fost edificată o mănăstire benedictină.

În perioada colonizării germane a Clujului, s-a format o comunitate de țărani liberi care serveau abația. Aceștia au fost ulterior însoțiți de mulți români care nu aveau dreptul de a se stabili în cetatea Clujului. De asemenea, în Cluj-Mănăștur a existat o mănăstire de rit grecesc, construită de negustorul „quondam Paulus a Macedonia” și de ginerele său, „Georgius Literátus Christophor”. Episcopul Teofil Seremi le-a acordat acestora, la 17 iunie 1696, împreună cu urmașii lor, dreptul de patronat asupra mănăstirii.

În 1895, satul a devenit parte a orașului Cluj. Conform datelor recensământului din 1890, din cei 3.099 de locuitori, 1.569 s-au identificat ca maghiari, 1.489 ca români, 16 ca germani, 5 ca slovaci, etc. La începutul secolului XX, Mănăștur era un sat mixed, româno-maghiar.

În perioada interbelică, Mănăștur dispunea de două parohii: una greco-catolică, administrată de călugării din Ordinul Sf. Vasile cel Mare, având ca locaș de cult Biserica Calvaria (închiriată pe 30 de ani), și una romano-catolică, situată pe str. Mănăștur nr. 4, deservită de iezuiți.

În timpul administrației ungare între 1940-1944, Mănăștur se afla la 1 km de frontiera cu Regatul Român, pe Dealul Feleacului, între Mănăștur și Feleac. Cunoscuți în zonă, unii locuitori ai Mănășturului s-au implicat în activități de contrabandă și trafic de persoane, salvând viețile mai multor evrei.

În 1946, satul a sprijinit, împreună cu Someșeni și Florești, greva studenților din Cluj. Mănăștur a fost un punct important de rezistență împotriva instaurării comunismului în zonă. La începutul epocii comuniste, satul era cunoscut pentru o pancartă amplasată la intrare, pe care era scris mare: „PÂNĂ AICI DEMOCRAȚIA, DE AICI MĂNĂȘTUR!”. „Democrația” se referea la dictatura care urma să fie instaurată de comuniști.

Între 1965 și 1985, casele din Mănăștur au fost demolate, iar pe locul lor s-a dezvoltat actualul cartier. Blocurile construite aici au oferit locuințe funcționale muncitorilor de la Combinatul de Utilaj Greu, iar populația a fost completată cu persoane aduse din satele din întreg județul.