Casele strămoșilor noștri din civilizația Cucuteni au interesat nu doar arheologii datorită numărului de etaje și suprafețelor impresionante, ci și datorită stării lor de conservare deosebită. În plus, aceste care par să fi fost arse la intervale scurte de 60 până la 80 de ani.
Unii arheologi europeni consideră că civilizația Cucuteni își incendia intenționat casele ca un act simbolic, o formă de eliberare emoțională atunci când locuitorii lor mureau, transformându-le din locuințe ale celor vii în „case ale morților”.
Pe de altă parte, un arheolog rus a emis o ipoteză extrem de ciudată la prima vedere care spune că acești oameni preistorici își ardeau casele pentru a le întări. Astfel, căldura provenită de la flăcări întărea pereții de lut, iar fumul contribuia la crearea unui strat de impermeabilitate. În 1977, pentru a testa această ipoteză rusească, doi arheologi americani au cumpărat o casă țărănească cu pereți de lut. Cei doi arheologi au dat foc locuinței pentru a evalua comportamentul materialelor în fața flăcărilor. După cum se așteptau, doar acoperișul casei a fost distrus, în timp ce pereții tencuiți cu lut au rămas neatinși, sugerând că ipoteza arheologului rus ar putea fi adevărată.
Chiar și după acest experiment – extrem de dezbătut de altfel, mulți arheologi susțin că arderea caselor ar putea fi explicată și prin evenimente petrecute în acele vremuri: războaie între triburi sau incendii de pădure.
Deși nimeni nu poate explica acest obicei bizar, civilizația Cucuteni rămâne un mister fascinant din trecutul nostru.
Despre cultura Cucuteni
Cultura Cucuteni sau Cucuteni-Tripolia, cea mai veche civilizație din Europa, datând din perioada 5800-3200 î.Hr., și-a primit numele după satul cu același nume din apropierea Iașiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii.
Cultura Cucuteni preceda cu câteva sute de ani toate așezările umane din Sumer și Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafață de 350.000 kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei.
