Ca român este imposibil să nu fi auzit de eroii revoluţionari Avram Iancu sau de Horea, Cloşca şi Crişan sau de legendara Ţară a Moţilor, Ţara de Piatră sau Ţara de Aur cum i se mai spune.
În mod tradiţional, moţi sunt consideraţi locuitorii satelor de pe cursul superior al Arieşului, începând cu oraşul Cîmpeni dar şi cei din zonele adiacente Ţării Moţilor, pe Valea Crişului Alb, Ţara Zarandului.
Care este originea moților? Prof. MELANIA şi ŞTEFAN HANCIU prezintă câteva teorii despre originea moțilro în „Moţii şi Mocanii. Originea Moţilor”.
- Dr.Vasile Glodariu susţinea cum că Moţii ar fi de origină celtică. Reposatul profesor îşi întemeia această convingere pe simpla denumire a satului Albac (în care s-a născut Horia), care ar fi cuvânt celtic, căci o localitate cu denumire identică se găseşte şi în Scoţia, ai cărei locuitori ar fi, după unii istorici, rămăşiţe de ale vechilor Celţi. Această teorie era împărtăşită de altfel şi de d. i. Guiart, distinsul profesor francez de la Universitatea din Cluj, care afirma că originea francezilor şi românilor este una şi aceiaşi, adică celto-galică, putând fi consideraţi şi unii şi alţii drept celţi romanizaţi. Învăţatul şi regretatul profesor Vasile Pârvan confirmă şi dânsul această teorie în ultima sa operă Getica. Romanizarea Daciei se anunţase de-altfel antropo-geografic încă de la anul 1000 î.Hr., când cultura villanoviană îmbrăţişă şi întreg masivul carpatic. Celţii au mijlocit însă apoi şi elementele materiale ale culturei grecoitalice, iar romanii au tras concluziile atât etnografice cât şi spirituale.
- opinia dlui prof. Ovidiu Densuşeanu, că moţii ar fi de origină alană, deoarece alanii au năvălit în Ardeal prin veacul al 5-lea şi n-au lăsat nici o urmă evidente în presupuşii lor continuatori de azi.
- Moții urmași ai slavilor? Pentru regiunea Moţilor par a fi surprinzătoare până la un punct numai unele apariţii nomenclatura toponimică curentă de sate, ca Certege, Gârda, Poieni, Ponorel, Sohodol, Vidra etc.; toate cuvinte de origină slavă. Dar din nomenclatura toponimică nu se pot trage totdeauna concluzii definitive şi indiscutabile, fiindcă denumiri de sate şi văi cu cuvinte de origină slavă există pe tot întinsul ţinuturilor locuite de români, nu numai în Ţara Moţilor şi apoi nu este nimic de mirat în această privinţă câtă vreme se cunoaşte marea influenţă, pe care a jucat-o,prin biserică, limba slavă veche în formarea limbei noastre. O altă explicaţie a acestui fenomen se poate găsi şi în faptul că regii ungariei, printre care Geza II prin sec.XII, au adus în munţii Abrudului colonişti şi din nordul Ungariei şi anume din comitatul Zips(Ceho-Slovacia de azi). Descendenţi ai acestora există şi azi, mai ales în comuna Bucium, cum numele de familie Ţipţer, Fişter, Cainap, Cladnic, Şoica, toţi însă românizaţi de sute de ani.
Totuși varianta că moții sunt urmașii dacilor și romanilor este mai plauzibilă
Ce cred prof. MELANIA şi ŞTEFAN HANCIU despre originea moților: <<“Moţii” sau “ţopii” sunt urmaşi direcţi ai dacilor şi ai coloniilor romane, aduse de împăratul Traian în urma ocupări Daciei în anul 105 d.Hr, în scopul de a o coloniza şi de a putea munci şi exploata cu braţele lor minele de aur din fosta ţară a lui Decebal. Numirea de “moţi” vine de la chica antică, moţul de păr, pe care îl purtau bărbaţii şi care era un obicei dac, uzitat până în a doua jumătate a secolului trecut în Ţara Moţilor>>
Și istoricul clujean Horia Nasra merge pe teoria latinității: „Elementul latin din originea moților este predominant, apoi cel dac. Cu siguranță că anumite elemente celte și slave au fost asimilate de moți dar predominante sunt cele daco-romane”.