Reforma administrativ-teritorială pregătită de PSD ar putea aduce schimbări importante în organizarea comunelor din România, iar județul Bihor nu face excepție. Potrivit datelor de la Recensământul Populației și Locuințelor din 2021, nouă comune bihorene aveau mai puțin de 1.500 de locuitori. Cea mai mică este Șinteu, cu numai 996 de persoane, în timp ce Lazuri de Beiuș se situa la doar 13 locuitori sub pragul analizat. La nivel național, 429 de unități administrativ-teritoriale se încadrează într-o centralizare privind localitățile mici, în contextul în care PSD propune comasarea unor comune și reducerea numărului de primării.
Discuțiile privind reorganizarea administrativ-teritorială a României au revenit în prim-plan după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat, luni, 26 octombrie 2026, intenția partidului de a promova o reformă care să prevadă comasarea localităților mici.
Liderul social-democrat dorește ca Guvernul să își angajeze răspunderea în Parlament pentru această reformă până în martie 2027, înaintea alegerilor locale din 2028.
Inițiativa ar putea modifica structura administrației locale, prin reunirea unor comune și reducerea numărului de primari, consilii locale și aparate administrative.
În Bihor, datele ultimului recensământ arată că nouă dintre cele 91 de comune ale județului aveau mai puțin de 1.500 de locuitori.
Acest lucru nu înseamnă însă că cele nouă primării vor fi desființate. Criteriile viitoarei reforme legislative nu au fost încă stabilite, iar pragul demografic de 1.500 de locuitori a fost discutat în primul rând în legătură cu posibilitatea comasărilor voluntare.
Lista celor nouă comune din Bihor cu sub 1.500 de locuitori
Potrivit datelor privind populația rezidentă de la Recensământul Populației și Locuințelor din 2021, în județul Bihor existau nouă comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori.
Acestea sunt:
| Nr. | Comuna | Populație – RPL 2021 |
|---|---|---|
| 1 | Șinteu | 996 |
| 2 | Boianu Mare | 1.028 |
| 3 | Criștioru de Jos | 1.154 |
| 4 | Spinuș | 1.166 |
| 5 | Sâmbăta | 1.267 |
| 6 | Viișoara | 1.269 |
| 7 | Căpâlna | 1.282 |
| 8 | Pocola | 1.395 |
| 9 | Lazuri de Beiuș | 1.487 |
Cifrele din tabel sunt cele publicate în rezultatele provizorii detaliate ale recensământului din 2021, utilizate pentru identificarea comunelor sub pragul analizat.
În total, cele nouă comune aveau 11.044 de locuitori, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 1.227 de persoane pentru fiecare comună.
Raportat la cele 91 de comune ale județului, localitățile cu sub 1.500 de locuitori reprezentau aproximativ 9,9% din total.
Deși ponderea este mult mai mică decât în județe precum Hunedoara, Alba sau Cluj, situația ridică aceleași întrebări privind eficiența administrațiilor locale și capacitatea comunelor mici de a-și finanța serviciile publice.
Șinteu, cea mai mică dintre comunele bihorene
Comuna Șinteu avea doar 996 de locuitori la recensământul din 2021, fiind singura comună din județul Bihor care cobora sub pragul de 1.000 de persoane.
Într-o localitate cu o populație atât de redusă, funcționarea administrației presupune costuri care trebuie acoperite din venituri proprii și din alocări bugetare.
Primăria are responsabilități care nu dispar odată cu scăderea numărului de locuitori: gestionarea patrimoniului public, colectarea taxelor și impozitelor locale, întreținerea drumurilor, serviciile sociale și coordonarea investițiilor.
În același timp, o eventuală comasare ar trebui să țină cont de nevoile comunității și de distanțele pe care cetățenii ar urma să le parcurgă pentru a ajunge la sediul noii administrații.
Șinteu nu este singura comună bihoreană cu o populație foarte redusă.
Boianu Mare avea 1.028 de locuitori, Criștioru de Jos – 1.154, iar Spinuș – 1.166.
Aceste localități ilustrează provocările cu care se confruntă administrațiile rurale mici, în special în privința veniturilor disponibile pentru investiții și a cheltuielilor de funcționare.
Lazuri de Beiuș, la numai 13 locuitori sub prag
La polul opus al listei se află comuna Lazuri de Beiuș, cu 1.487 de locuitori în rezultatele provizorii ale recensământului.
Comuna se situa la numai 13 persoane sub pragul de 1.500.
Această diferență aparent nesemnificativă arată cât de importantă este stabilirea exactă a criteriilor statistice care ar putea fi utilizate în viitoarea reformă.
O localitate poate figura sub un anumit prag la recensământ, dar poate depăși ulterior limita respectivă, în funcție de evoluția demografică și de indicatorul folosit.
De altfel, există deja o diferență între lista comunelor bihorene identificate la recensământ și datele administrative prezentate ulterior.
De ce apar nouă comune la recensământ, dar numai opt în datele prezentate în 2025?
În iunie 2025, directorul Direcției Județene de Statistică Bihor, Gabriel Borbandi, a precizat că județul avea opt unități administrativ-teritoriale cu o populație sub 1.500 de locuitori.
Acestea erau Boianu Mare, Căpâlna, Criștioru de Jos, Pocola, Sâmbăta, Șinteu, Spinuș și Viișoara.
Lazuri de Beiuș nu figura în acea centralizare, deși avea 1.487 de locuitori în rezultatele provizorii ale recensământului din 2021.
Diferența poate fi legată de utilizarea unor indicatori demografici diferiți sau de actualizarea datelor privind populația.
În România, populația rezidentă și populația după domiciliu sunt indicatori statistici distincți.
Populația rezidentă reflectă persoanele care locuiesc în mod obișnuit într-o localitate, în timp ce populația după domiciliu se referă la persoanele care au domiciliul înscris în actele de identitate în localitatea respectivă.
Din acest motiv, o listă întocmită pe baza recensământului nu trebuie confundată automat cu lista unităților administrativ-teritoriale care ar putea îndeplini criteriile unei viitoare reforme.
Pentru Bihor, această distincție este deosebit de importantă.
429 de localități mici, în atenția autorităților. Bihor nu este printre județele cu cele mai multe
La nivel național, o centralizare prezentată în contextul discuțiilor privind reorganizarea administrativă indică 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori.
Cele mai multe se află în județe din Transilvania, Banat, Oltenia și sudul țării.
Potrivit datelor prezentate public, situația județelor cu cele mai multe localități mici este următoarea:
| Județ | UAT-uri cu cel mult 1.500 de locuitori |
|---|---|
| Alba | 27 |
| Caraș-Severin | 26 |
| Hunedoara | 26 |
| Cluj | 25 |
| Mehedinți | 23 |
| Olt | 23 |
| Dolj | 21 |
| Teleorman | 20 |
| Arad | 18 |
| Buzău | 16 |
Bihorul nu figurează în primele zece județe, ceea ce arată că fenomenul comunelor foarte mici este mai puțin extins aici decât în alte zone ale țării.
Totuși, numărul relativ redus al comunelor bihorene sub pragul de 1.500 de locuitori nu înseamnă că județul ar fi exclus de la o eventuală reorganizare.
Dacă viitoarea lege va utiliza criterii diferite, precum veniturile proprii, capacitatea administrativă sau distanțele dintre localități, aria reformei ar putea fi alta decât cea sugerată de simpla analiză demografică.
PSD vrea reforma administrativă până în martie 2027
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul va propune Guvernului promovarea unei reforme administrativ-teritoriale prin angajarea răspunderii în Parlament.
Obiectivul este comasarea localităților mici, cu menținerea serviciilor publice pentru cetățeni.
Potrivit calendarului prezentat de liderul social-democrat, reforma ar trebui promovată până în martie 2027.
Coordonarea proiectului din partea PSD ar urma să fie asigurată de europarlamentarul Dragoș Benea.
În paralel, social-democrații susțin și o reorganizare a administrației centrale, care ar putea presupune reducerea numărului de agenții guvernamentale și restructurarea unor companii de stat.
În privința administrației locale, însă, rămân numeroase întrebări fără răspuns.
Nu au fost stabilite public pragurile demografice obligatorii, criteriile de comasare sau eventualele excepții pentru localitățile izolate.
Prin urmare, este prematur să fie indicat un număr exact de primării care vor dispărea în Bihor.
Comasarea voluntară și reforma prin lege nu sunt același lucru
O distincție esențială privește cele două mecanisme de reorganizare discutate în spațiul public.
Comasarea voluntară presupune unirea unor localități cu acordul comunităților, exprimat prin referendum, în condițiile legii.
Pragul de 1.500 de locuitori a fost invocat în legătură cu această variantă, iar localitățile care ar accepta să se unească ar putea primi stimulente pentru investiții.
Reforma administrativă prin lege, susținută în prezent de PSD, este o inițiativă diferită.
Aceasta ar presupune stabilirea unor criterii generale de reorganizare, care nu au fost încă prezentate în forma unui proiect legislativ finalizat.
Așadar, faptul că o comună din Bihor avea sub 1.500 de locuitori în 2021 nu înseamnă că primăria sa urmează automat să fie desființată.
De asemenea, nici cele 429 de unități administrativ-teritoriale identificate la nivel național nu reprezintă, în acest moment, o listă oficială a primăriilor care vor dispărea.
Prefectul Bihorului a susținut anterior reducerea cheltuielilor în comunele mici
Discuțiile privind eficientizarea administrației locale nu sunt noi în județul Bihor.
În iunie 2025, prefectul Marcel Dragoș s-a declarat favorabil unei măsuri privind eliminarea funcției de viceprimar în unitățile administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori.
Argumentul său a fost legat de dificultățile financiare ale unor administrații locale, care nu reușesc să își acopere integral cheltuielile salariale din veniturile proprii.
Prefectul a apreciat că, în cazul unor comune foarte mici, activitatea administrativă ar putea continua și fără funcția de viceprimar.
Această poziție privea însă reducerea unor cheltuieli de personal, nu desființarea primăriilor.
Diferența este importantă, deoarece reorganizarea unei unități administrativ-teritoriale presupune schimbări mult mai ample decât eliminarea unei funcții din organigramă.
Ce s-ar putea întâmpla cu primăriile din Șinteu, Boianu Mare sau Criștioru de Jos?
În cazul în care reforma administrativă va fi adoptată, comunele mici ar putea fi analizate în vederea unei eventuale comasări cu localități învecinate.
Unirea a două comune ar putea însemna o singură primărie, un singur consiliu local și un buget administrat în comun.
O asemenea măsură ar putea reduce unele cheltuieli de funcționare și ar putea permite utilizarea mai eficientă a personalului administrativ.
Totuși, reorganizarea ar aduce și provocări.
Ar trebui stabilit sediul noii administrații, modul de preluare a patrimoniului și al datoriilor, situația angajaților și continuitatea proiectelor de investiții.
De asemenea, cetățenii ar trebui să aibă în continuare acces la serviciile publice.
În cazul comunelor bihorene, autoritățile ar trebui să țină cont de distanțele dintre sate, de infrastructura rutieră și de particularitățile fiecărei comunități.
O primărie mai mare nu înseamnă automat servicii mai bune, dacă reorganizarea nu este însoțită de măsuri concrete pentru apropierea administrației de cetățeni.
Ce se întâmplă cu angajații primăriilor și cu proiectele europene?
Unul dintre cele mai sensibile subiecte ale unei eventuale comasări este situația angajaților din administrația locală.
Dacă două sau mai multe comune ar forma o singură unitate administrativ-teritorială, noua structură ar trebui să preia responsabilitățile administrațiilor existente.
Aceasta ar presupune reguli clare privind funcționarii publici, personalul contractual, patrimoniul și contractele în derulare.
În plus, comunele care au proiecte finanțate din fonduri europene sau guvernamentale ar avea nevoie de garanții privind continuitatea investițiilor.
Modernizarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare, iluminatul public sau renovarea clădirilor publice sunt proiecte care trebuie să continue indiferent de eventualele schimbări administrative.
În lipsa unor prevederi clare, reorganizarea ar putea genera întârzieri sau dificultăți în implementarea investițiilor.
Vor dispărea nouă primării din Bihor?
Nu există, în acest moment, o decizie oficială privind desființarea celor nouă primării din Bihor identificate pe baza recensământului din 2021.
Lista arată doar comunele care aveau o populație rezidentă mai mică de 1.500 de persoane, conform datelor statistice utilizate.
Mai mult, informațiile prezentate de Direcția Județeană de Statistică Bihor în 2025 indicau opt unități administrativ-teritoriale sub acest prag, nu nouă.
Numărul efectiv al primăriilor care ar putea fi comasate va depinde de criteriile stabilite prin viitoarea legislație.
De asemenea, o comasare nu presupune dispariția tuturor primăriilor implicate, ci reunirea administrațiilor într-o structură comună.
Dacă două comune devin una singură, numărul unităților administrativ-teritoriale scade cu una, nu cu două.
Prin urmare, nici cifra de 429 de localități la nivel național nu poate fi interpretată drept numărul exact al primăriilor care vor dispărea.
Bihorul, în fața unei posibile reorganizări administrative
Județul Bihor are mai puține comune foarte mici decât alte județe din vestul și centrul țării, însă problema eficienței administrației locale rămâne de actualitate.
Șinteu, Boianu Mare, Criștioru de Jos, Spinuș, Sâmbăta, Viișoara, Căpâlna, Pocola și Lazuri de Beiuș se aflau sub pragul de 1.500 de locuitori potrivit datelor provizorii ale recensământului din 2021.
Pentru aceste comunități, o eventuală reorganizare ar putea aduce atât oportunități, cât și riscuri.
Reducerea cheltuielilor administrative și creșterea capacității de investiții sunt argumente în favoarea comasărilor.
În schimb, distanța mai mare până la sediul primăriei, pierderea reprezentării locale și dificultățile de acces la servicii publice sunt probleme care trebuie analizate înainte de orice decizie.
Reforma administrativă ar putea schimba harta județului Bihor, dar numărul comunelor care vor fi efectiv comasate rămâne necunoscut.
Până la prezentarea criteriilor oficiale, cele nouă comune identificate la recensământ reprezintă o