Prima schiță a proiectului pentru un nou Cod Silvic riscă să ducă la „liberalizarea tăierilor”. Un calcul simplu ne permite să estimăm că în anii imediat următori ar putea fi posibilă exploatarea legală, dar nesustenabilă, a unui volum de lemn de peste 100 milioane mc, în plus față de volumul de aproximativ 19 milioane mc care se recoltează legal în fiecare an din pădurile României. Pare a fi pregătită ca o infuzie de lemn pe piață ce ar putea fi disponibilă în funcție de solicitările acesteia.
Proiectul Codului Silvic se dorea să fie fundamentat pe baze științifice solide. Constatăm însă că sunt avansate rapid o serie de prevederi care permit creșterea volumului de lemn, exploatabil în mod legal, fără o evaluare prealabilă a impactului cumulat pe care aceste măsuri îl pot avea la nivel de peisaj forestier. De asemenea, nu este prezentată nici o evaluare a riscurilor pe care astfel de schimbări radicale le implică asupra administrării pădurilor și a necesității de a dezvolta o bioeconomie forestieră durabilă, esențială pentru interesul public al societății.
„Se propune o deblocare necontrolată a tăierilor. Totul pentru a oferi mai mult lemn care să satureze piața, să hrănească nevoia în continuă creștere a industriei de prelucrare primară a lemnului și astfel să poată genera o scădere artificială a prețului la lemn. Multă resursă de calitate disponibilă și ieftină – visul oricărui “investitor strategic”. Este o situație care ar trebui să ne amintească de perioada de vârf a retrocedărilor de păduri ce a fost insoțită de valul de tăieri haotice. Se va putea tăia legal mult mai mult, generând un rulaj mai mare de lemn mai ieftin și cu o valoare adăugată mult mai mică. Această abordare contravine principiilor asumate prin Strategia Națională pentru Păduri 2030 și intereselor economice și de mediu la nivel național pe termen lung.” a declarat Radu Vlad, managerul programelor forestiere la WWF România
Principalii beneficiari ai noului Cod Silvic
În cadrul dezbaterilor pentru elaborarea noului Cod Silvic au fost voci din industria de prelucrare primară care au susținut deschis că arhitectura întregului proiect ar trebui să plece de la necesarul de lemn din piață, evaluat la cca 30 milioane m3. Cu toate că nu reușește să transpună o serie de reforme asumate, proiectul de Cod Silvic pare să răspundă acestei solicitări și permite acoperirea acestui necesar.
Dar ce facem în situația în care criza resurselor se adâncește în Europa, odată cu restricționarea importurilor de lemn din Rusia sau Belarus, și apar și alți investitori strategici gata să proceseze milioane de metri cubi din pădurile României? Refacem Codul Silvic de fiecare dată în funcție de acest necesar de lemn din piață?
Nu este înțelept să adaptăm resursele naturale la nevoile în continuă schimbare ale pieței, ci piața trebuie modelată în funcție de nivelul unor recolte sustenabile, pentru a maximiza beneficiile socio-economice și de mediu pentru întreaga societate. România nu își permite să susțină modele de afaceri din industria lemnului bazate pe exploatarea masivă a lemnului și o prelucrare primară. Putem obține mai mult din lemnul exploatat printr-o prelucrare superioară la nivel local, care să creeze locuri de muncă, să reducă presiunea asupra pădurilor și să contribuie la dezvoltarea durabilă a comunităților locale.
Nu poate crește pădurea cât poate consuma industria de prelucrare primară a lemnului. Prin urmare, preocuparea principală a silviculturii din România nu trebuie să fie satisfacerea cererii în continuă creștere de lemn. Soluția este să recoltăm cât putem în mod durabil, iar apoi este esențial ce facem cu acest lemn. Accesul la resursa din pădurile proprietate publică ar trebui prioritizat pentru satisfacerea nevoilor locale ale populației, precum și în promovarea prelucrării superioare a lemnului prin intermediul lanțurilor valorice verticale. Acestea aduc cel mai mare aport la dezvoltarea socio-economică în raport cu cantitatea de lemn consumată.
Aspectele tehnice care ne îngrijorează:
Iată câteva din propunerile tehnice care ar putea să contribuie la creșterea nesustenabilă a cantităților de lemn exploatate legal, însoțite de amendamentele propuse de WWF România.
- Pășunile împădurite, care trebuiau să fie deja introduse în fondul forestier național pentru a fi gospodărite conform regimului silvic, vor putea fi de acum efectiv defrișate în mod legal. Astfel, România riscă să piardă și din suprafața împădurită. Estimăm că vor fi afectate suplimentar cca 200.000 ha de pășuni împădurite.
- Propunerile WWF: Asumarea clară a unor mecanisme de stimulare a proprietarilor în vederea menținerii/îmbunătățirii serviciilor de mediu oferite de aceste suprafețe. Reglementarea unor măsuri de gestionare/conservare a acestor suprafețe în baza unor ghiduri de bune practici, în funcție de serviciile de mediu de interes (cu avizarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură în colaborare cu MADR).
- Este subminat principiul continuității recoltelor de lemn – un principiu de bază ce definește un management forestier responsabil – prin relativizarea posibilității anuale. Practic, se va putea tăia legal în avans din cota anilor următori. Sunt vizate pădurile din fondul forestier național pentru care sunt întocmite amenajamente silvice cu reglementarea procesului de producție lemnoasă la nivel de unitate de gospodărire.
- Propunerile WWF: Exploatarea în avans a posibilității anuale trebuie limitată strict la anumite stațiuni în care sunt probleme cu regenerarea naturală datorită periodicității mari a fructificației (de exemplu, Grupa de formații 6-8 Stejărete) și condiționată de aprobarea autorităților care să confirme condițiile optime de regenerare.
- Pentru suprafețele din fondul forestier național sub 100 ha, proprietarul poate alege sortimentele țel pentru pădurile cu rol de producție și, implicit, vârsta exploatabilității. Procesul de producție pentru aceste suprafețe este reglementat prin decizii de conducere structurală la nivel de arboret. Nu este preîntâmpinată divizarea administrativă a proprietății cu scopul de a beneficia în mod artificial de aceste prevederi. Nu este evaluat efectul cumulat la nivel de peisaj forestier al aplicării tratamentelor de regenerare. Estimam că vor fi afectate în acest fel cca 200.000 ha păduri din fondul forestier național.
- Propunerile WWF: În cazul proprietăților cu suprafața de până la 100 ha, schimbarea sortimentelor țel de producție nu ar trebui să se poată realiza decât în mod condiționat, cu trimitere la un nou set de norme tehnice (ex: posibil codru neregulat), prin care să se urmărească o serie de indicatori de rezultat riguroși pentru a preveni efectul cumulat al tăierilor de regenerare la nivel de peisaj. De asemenea, trebuie clar instituit că această posibilitate nu se aplică pentru proprietățile ce derivă din dezmembrarea unor suprafețe de peste 100 ha la nivelul anului de referință 2022 – o măsură necesară care să prevină divizarea administrativă a proprietăților de peste 100 ha.
Atragem atenția că, fără un cadru clar de reglementare, prin efectul cumulat al acestor măsuri riscăm să ne întoarcem în situația anilor 2001-2014, când s-au manifestat cele mai mari abuzuri asupra pădurilor.
Schița noului Cod Silvic refuză, așadar, reformele administrative esențiale pentru silvicultura românească, punând sub semnul întrebării principiile fundamentale ale gestionării durabile a pădurilor. Aceasta nu instituie o reformă reală, care să susțină eficiența în administrarea pădurilor, singura care poate conduce în mod durabil și la o creștere a competitivității în ceea ce privește produsele din lemn recoltat în mod responsabil din România. Rămânem tot cu același sistem ineficient de combatere a exploatărilor ilegale centrat pe marcarea arborilor si pe valorificarea lemnului pe picior.
WWF România solicită autorităților și tuturor părților implicate în elaborarea noului Cod Silvic să respecte Direcțiile Strategice de Acțiune deja stabilite și definite în mod clar prin Strategia Națională pentru Păduri.