Invitată la Horia Nasra Show, deputatul și avocatul Oana Murariu, președinte al USR Cluj, a oferit una dintre cele mai clare și aplicate explicații despre funcționarea Curții Constituționale a României și despre locul acesteia în mecanismul statului. Pornind de la experiența sa în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Murariu a adus o perspectivă comparativă rar întâlnită în dezbaterile publice locale.
Parlamentarul a povestit că în luna mai, într-o vizită oficială în Letonia, a participat la un panel în care au fost prezenți președintele Comisiei de la Veneția și judecători constituționali din mai multe state europene. Discuțiile s-au concentrat inclusiv pe situația României și pe limitele intervenției Curților Constituționale în apărarea statului de drept.
Potrivit acesteia, marii specialiști europeni în drept constituțional împărtășesc o viziune comună: curțile constituționale au datoria de a interveni atunci când principii precum democrația, statul de drept sau drepturile omului sunt amenințate.
Oana Murariu subliniază importanța acestei realități: „Și acolo s-a discutat exact despre situația României, de exemplu, și erau toți președinții Curții Constituționale din mai multe state de acord cu faptul că Curții Constituționale pot să ia astfel de măsuri atunci când sunt amenințate principii fundamentale, cum ar fi democrația, stat de drept și așa mai departe.”
Deputatul a explicat, apoi, clar natura juridică unică a instituției. Curtea Constituțională nu aparține nici puterii legislative, nici celei judecătorești, având un statut sui generis care îi conferă un rol hibrid, politico-juridic. Murariu a detaliat: „Curtea Constituțională are un rol aparte în arhitectura statului, în sensul că nu e nici putere legiitoare și nu e nici putere judecătorească, juridic spunem că are un rol sui generis, adică doar ea există, ea însă și nu există nimic altceva ca și Curtea Constituțională. De fapt are un rol hibrid, e un rol politico-juridic, ca să spun așa. De aceea și deciziile Curții Constituționale au rol politico-juridic.”
În esență, Curtea Constituțională devine arbitru în momentele în care instituțiile statului intră în conflict. Un astfel de mecanism este esențial în orice democrație funcțională, pentru că oferă un punct final în procesul decizional: „Și, din nou, dacă doi se ceartă, cineva trebuie să ia o decizie și dacă cineva a luat o decizie, dacă mai pui și 100 de căi de control, până la urmă, la un moment dat, decizia vine la el, la cineva. Așa e în arhitectura statului nostru că dacă doi se ceartă sus, decide Curtea Constituțională și cineva trebuie să aibă ultimul cuvânt.”
Oana Murariu a punctat și greșeala istorică a vechii Constituții, care permitea Parlamentului să invalideze decizii ale Curții, situație pe care o consideră contrară logicii juridice și bunei funcționări a statului.
În final, deputatul USR a oferit și o comparație interesantă cu modul în care funcționează justiția constituțională în Israel, unde nu există o Curte Constituțională separată, iar rolul este preluat de Curtea Supremă.
Analiza Oanei Murariu aduce în atenția publicului rolul fundamental – și adesea neînțeles – al Curții Constituționale, într-un moment în care discuțiile despre statul de drept sunt tot mai intense.