Comuniune in crestinatate sa fie, dar cum ne explicam indepartarea de Bisericile Ortodoxe surori, care isi vor dori pastrarea neschimbata a traditiei de la 325 d.Hr. incoace?
Cum ajungi in comuniune universala indepartandu-te tocmai de trunchiul tau?
Ce comuniune exista cand ti-ai parasi casa si fratii de dragul de a te indrepta spre veri si cumnati?
Cine se indeparteaza? Cel care schimba un mod de a face un lucru de 1688 de ani sau unul care pastreaza o traditie vie?
Sarbatorile religioase nu prezinta acuratetea unor date istorice concrete, ci sunt simboluri ale unor concepte si dogme. Departe de a sarbatori strict istoric si temporal un fapt, sarbatorim o idee, o valoare, un Adevar, il celebram pentru ca exista atemporal. Ce rost isi are atunci o exactitate stiintifica (careia, de altfel, nu ma gandesc sa ii contest utilitatea in alte imprejurari concrete si profane), fata de o traditie netagaduita?
Mai au primele Concilii ecumenice sacralitate atunci cand le contrazicem si le schimbam hotararile? Hai sa reformulam si continutul Crezului, sa inlocuim Creatia cu evolutia, pe Dumnezeu cu ecuatii sau formule fizice, pentru ca stiinta asa spune.
Marii Sfinti ai Crestinatatii mai pot sa isi transceada epoca, mai au vocatie de universalitate temporala zicerile lor, daca recunoastem ca au fost sarmani nestiutori, prizonieri ai propriei ignorante, a propriei contemporaneitati, ca s-au inselat din nestiinta?
Lumina Sfanta de la Ierusalim, un miracol nemijlocit si contemporan, un simbol si o realitate in acelasi timp al celor care cred intru Ortodoxie, va mai avea vreo relevanta pentru noi, cei care ne numim ortodocsi? Slujba de la Biserica Sfantului Mormant din Sambata Mare va mai insemna ceva, cand noi vom fi doar intr-un week-end ca oricare altul, intr-o zi cand bagam rufele la spalat, dam cu motocoasa prin gradina, seara mergem la o bauta, facem sex sau orice altceva decat se cuvine intr-o mare sarbatoare?
Pentru ce impaunarea Ierarhilor si politicienilor din ultimii ani, pentru ce avion de la Ierusalim la Bucuresti, Cluj sau Iasi daca ne lepadam de Ea subit si fara regrete? Cand am fost mincinosi, farisei si nemernici? Cand o coboram cu pompa pe treptele avionului, sau azi, cand nu mai conteaza, ca e doar simbolica?
Era simbolica si atunci, dar vorbea de o unitate intr-o traditie si cultura, care astazi ne pute in raport cu nevoia noastra de occidentalizare, de rupere cu Estul, de parca Sfantul Ierarh Nicolae ar fi de vina pentru tragedia razboiului ucrainean, iar Sfantul Spiridon ar fi tovaras cu Putin si var cu Medvedev.
Nu, nu sunt practicant ortodox, ma duc la biserica rar si doar atunci cand am ceva sa ii cer lui Dumnezeu, relatia noastra e cea dintre un Parinte ingaduitor si o pramatie rasfatata, dar ma enerveaza la culme ipocrizia si un nou amestec al politicii acolo unde nu isi are locul, ma incearca mila si dispretul pentru niste Inalti Ierarhi care isi vand permanent sufletul pe taraba zarafului din Templu, poticnindu-se mereu si mereu la statura ce le apartine si nu o pot depasi -aceea de lup imbracat in blana de oaie.
Paste fericit sa aveti …atat cat va mai fi Paste.
Despre Voicu Ienci
Absolvent al Facultatii de Drept -Universitatea Babes-Bolyai (2000) si al Certificatului Profesional in Management -The Open University (U.K. 2013), Voicu Ienci este antreprenor si pasionat de istorie si politica.
Ideologic, este profund atasat conservatorismului clasic si un apropiat al viziunilor crestine pro-viata si pro-famili