Majoritatea recomandărilor nutriționale despre micul dejun se concentrează pe conținutul farfuriei — proteine, fibre, grăsimi sănătoase. Un studiu amplu, realizat pe date colectate în Statele Unite și publicat în European Journal of Clinical Nutrition, sugerează însă că momentul din zi în care luăm prima și ultima masă ar putea fi la fel de important pentru sănătate, fiind asociat cu durata de viață.
Cercetătorii, conduși de Zhilei Shan, de la Universitatea de Știință și Tehnologie Huazhong, au analizat datele a 31.044 de adulți cu vârsta de cel puțin 40 de ani, colectate între 1999 și 2018 în cadrul National Health and Nutrition Examination Survey din SUA. Participanții au raportat tot ce au mâncat și băut într-un interval de 24 de ore, inclusiv ora exactă la care au consumat fiecare aliment, date pe care cercetătorii le-au corelat ulterior cu decesele înregistrate până la finalul anului 2019.
Ce arată, concret, rezultatele
Rezultatele indică o asociere între ora meselor și riscul de deces, fără să demonstreze însă o relație directă de cauzalitate — studiul fiind unul observațional. Pentru ultima masă a zilei, relația identificată de cercetători are, potrivit Antena 1, forma literei U: riscul nu crește pur și simplu cu fiecare oră mai târzie, ci pare mai ridicat atât la cei care iau ultima masă foarte devreme, cât și la cei care mănâncă foarte târziu.
Autorii studiului avertizează asupra unei interpretări greșite frecvente: o masă foarte devreme nu este neapărat un semn de sănătate mai bună, ci poate reflecta, la rândul ei, probleme de sănătate preexistente, un program de viață atipic sau un aport caloric scăzut. De altfel, persoanele care mâncau foarte devreme în cadrul eșantionului analizat erau, în medie, mai în vârstă, mâncau mai rar pe parcursul zilei și aveau mai multe afecțiuni preexistente decât restul participanților.
Zhilei Shan a ținut să tempereze concluziile: pe baza acestor rezultate, oamenii nu ar trebui să facă schimbări radicale în programul meselor.
Limitele cercetării și contextul postului intermitent
Cercetătorii recunosc mai multe limite ale studiului: ora meselor a fost evaluată, în principal, pe baza unei singure zile de alimentație raportate de fiecare participant, iar factori precum calitatea somnului, cronotipul individual sau programul de lucru — care pot influența atât ora meselor, cât și starea generală de sănătate — nu au fost pe deplin controlați în analiză.
Concluziile se adaugă unui corp mai larg de cercetări legate de alimentația cu fereastră de timp restricționată, populară sub numele de post intermitent. Un studiu anterior, realizat la Northwestern University din Chicago pe peste 10.500 de adulți, a arătat că rezistența la insulină — un factor de risc pentru diabetul de tip 2 — a fost mai scăzută la persoanele care își luau prima masă a zilei înainte de ora 8:30, sugerând un beneficiu metabolic asociat cu un mic dejun luat relativ devreme.
În România, potrivit unui studiu realizat în 2023 de agenția Masmi la comanda Nestlé și citat de Știrile ProTV, 57% dintre adulții din mediul urban iau micul dejun în fiecare zi, iar cei mai mulți dintre ei — 53% — îl consumă între orele 7:00 și 9:00. Un procent semnificativ, de 26%, preferă însă un mic dejun întârziat, între orele 9:00 și 11:00, cel mai probabil după ajungerea la locul de muncă — un tipar de consum care, potrivit noilor date, ar merita luat în calcul nu doar din perspectiva conținutului mesei, ci și a momentului în care aceasta este servită.