PSD Cluj-Napoca susține continuarea proiectului metroului, dar cere Primăriei și constructorului să pună pe masa Consiliului Local un calendar actualizat, rapoarte detaliate privind stadiul investiției și explicații clare despre utilizarea sumelor deja plătite. Ovidiu Săcară, consilier local și președinte al organizației municipale PSD, spune că problema nu este oportunitatea metroului, pe care social-democrații afirmă că îl susțin, ci diferența dintre resursele financiare mobilizate și ceea ce se vede efectiv în teren. Mesajul vine exact în momentul în care administrația Emil Boc anunță salvarea financiară a unei etape importante a proiectului: un nou contract de finanțare care asigură aproximativ 357 de milioane de euro pentru etapa ce trebuie realizată până la sfârșitul anului 2029.
Poziția lui Săcară este importantă și prin nuanța politică pe care acesta încearcă să o introducă: PSD nu solicită oprirea proiectului și nu se delimitează de deciziile de finanțare votate în Consiliul Local, ci cere un control mai riguros asupra execuției. „În numele Partidului Social Democrat, organizația Cluj-Napoca, spun din plecare că noi vom susține, am susținut și vom susține acest mare proiect al municipalității, dar ceea ce nu este în regulă în acest moment, din punctul nostru de vedere, este maniera în care executivul Primăriei încearcă să gestioneze acest proiect”, a declarat Ovidiu Săcară. Critica sa vizează în primul rând lipsa unui calendar actualizat pe care consilierii să îl poată urmări etapă cu etapă: proiectare, expertize și investigații în teren, organizare de șantier și construcție efectivă. „Asocierea câștigătoare a acestei mari lucrări de investiții, în acest moment, nu are niciun calendar reașezat privind derularea lucrărilor, că vorbim de proiectare, că vorbim de expertize în teren, că vorbim de construcție efectivă. Noi nu știm în acest moment și nici executivul Primăriei nu știe care este noul calendar de lucrări.”
Săcară pune în balanță banii plătiți și ceea ce se vede în teren
Consilierul PSD spune că a cerut încă de luna trecută, în ședința Consiliului Local, prezentarea unui calendar actualizat și venirea reprezentanților constructorului în fața aleșilor locali. Argumentul său este legat de dimensiunea financiară a proiectului. „Am solicitat acum o lună de zile, personal, în ședința de Consiliu Local, să mi se prezinte acest nou calendar de lucrări, având în vedere faptul că noi am plătit în avans peste 220 de milioane de euro acestui constructor, cu aproximație undeva la 11% din valoarea estimată a lucrării, de 2 miliarde. Iar în acest moment lucrările sunt undeva sub 0,5%. Mă refer la lucrări, aici includ și proiectarea, spre exemplu. Proiectarea este o lucrare care nu se vede în teren, dar am luat în calcul și această chestiune”, a susținut Săcară.
Cifrele privind plățile au un context mai complex. Date publice analizate de presa locală arată că Primăria Cluj-Napoca a efectuat în 2024 plăți de aproximativ 1,105 miliarde de lei, echivalentul a circa 225 de milioane de euro, către Gülermak, o parte importantă reprezentând avansuri. În 2025 nu au fost raportate plăți către constructor pentru execuția propriu-zisă, fiind achitate în principal servicii de supervizare, iar în 2026 plățile au fost reluate: până la jumătatea lunii septembrie erau raportate peste 176 de milioane de lei pentru proiect. În martie 2026, într-o singură zi, fuseseră efectuate plăți însumând aproximativ 136 de milioane de lei. Prin urmare, cifra de „peste 220 de milioane de euro” invocată de Săcară trebuie înțeleasă în contextul avansurilor/plăților din etapa anterioară și nu ca o inventariere completă a tuturor sumelor achitate până în prezent.
Constructorul a susținut anterior că activitatea desfășurată a inclus proiectare, coordonare tehnică și verificări geotehnice, adică operațiuni care nu se traduc integral în lucrări fizice vizibile la suprafață. În martie 2026, constructorul informa că fuseseră realizați cei 86 de piloți plastici pentru puțul de lansare a utilajelor TBM, urmând lucrările pentru controlul apei din teren și primele săpături în incintă. TBM-urile nu erau însă montate la acel moment.
Pentru Săcară, tocmai această diferență dintre activitățile tehnice raportate și percepția asupra progresului fizic impune explicații suplimentare. „Nicăieri, într-o lume civilizată și modernă, nu există un asemenea avans de 220 de milioane de euro, iar în teren să nu se vadă, după doi ani și jumătate de la începerea lucrărilor, niciun efect. În afară de câteva sondaje pe partea de geo, n-am văzut mare lucru. Am văzut acele lucrări în Florești, care sunt mai mult niște lucrări în letargie în ceea ce privește pregătirea puțului de intrare pentru cele două mari utilaje de foraj subteran, acele TBM-uri.”
PSD susține că nu dorește să transforme disputa într-un atac politic împotriva Primăriei, ci într-o solicitare de control administrativ asupra unui proiect care implică sume uriașe. „Pledoaria noastră în Consiliul Local nu este îndreptată neapărat împotriva executivului Primăriei, decât în privința faptului că nu se urmărește consecvent această lucrare, nu se cer detalii, nu se cer rapoarte suficiente ca să știi pentru ce ai plătit avans.”
Solicitarea formulată de Săcară este concretă: constructorul să vină în fața Consiliului Local, să prezinte noul calendar și strategia de execuție, după care consilierii să meargă pe șantier pentru a vedea situația din teren. „Solicitarea noastră și a mea de luna trecută în Consiliul Local a fost să vină constructorul în fața Consiliului Local, să ne prezinte noua lui strategie și reașezare a lucrărilor, pentru că este îndestulat cu resursă financiară suficientă în acest moment. Deci nu se pune problema că nu și-a încasat banii. Și, de asemenea, toți consilierii, împreună cu constructorul, să mergem la fața locului, unde au început lucrările efective în teren, să vedem care este, de fapt, efectul acestei demarări și al organizării de șantier.”
Săcară susține că, până acum, nu a primit confirmarea organizării unei asemenea întâlniri. În același timp, își asumă explicit faptul că PSD a susținut proiectul și deciziile financiare aferente, motiv pentru care consideră că social-democrații au nu doar dreptul, ci și obligația de a cere informații. „Noi suntem solidari cu executivul Primăriei în ceea ce privește răspunderea pentru aceste plăți în avans. Nu ne disociem și ne asumăm această responsabilitate. Și tocmai de aceea trebuie să știm ce se întâmplă cu banii pe care noi îi gestionăm în numele cetățenilor din Cluj-Napoca.”
357 de milioane de euro până în 2029. Boc spune și el că ritmul trebuie accelerat
Critica PSD apare într-un moment esențial pentru proiect. Pe 1 octombrie, Emil Boc a anunțat în Consiliul Local că metroul beneficiază de un nou contract de finanțare, iar etapa cu termen la 31 decembrie 2029 dispune de aproximativ 357 de milioane de euro. Din structura prezentată public, aproximativ 305 milioane de euro provin din fonduri europene, 46 de milioane de euro de la bugetul de stat și aproximativ 7 milioane de euro reprezintă contribuția locală. Până la finalul lui 2029 trebuie realizați 8,8 kilometri din magistrală, în timp ce finalizarea întregului proiect este indicată pentru 2032.
De altfel, primarul Emil Boc însuși a transmis constructorului că ritmul trebuie accelerat și că întârzierile nu vor fi tolerate. „Până în 2029, 8,8 km trebuie finalizați. Acum e rândul antreprenorului să își facă datoria și să se ridice la nivelul așteptărilor noastre”, a declarat primarul. Potrivit informațiilor prezentate de acesta, la 28 septembrie au fost depuse documentații pentru autorizarea lucrărilor la două dintre stațiile proiectului.
Săcară salută obținerea banilor și spune că PSD a susținut demersurile pentru continuarea finanțării. Tocmai existența noilor resurse îl determină însă să ceară garanții mai ferme privind execuția. „Domnul primar Emil Boc, la începutul ședinței de Consiliu Local, ne-a prezentat un nou contract de finanțare, trecut pe o altă axă de transporturi, ceea ce este foarte bine. Și împreună cu miniștrii noștri, foști miniștri ai Transporturilor, am susținut acest demers de a finanța în continuare această mare lucrare. Cu alte cuvinte, s-au primit peste 300 de milioane de euro angajați pentru perioada următoare, până în 2029. Ceea ce este, repet, extraordinar de bine pentru lucrare și pentru municipiu.”
Problema ridicată de PSD este ce se întâmplă de acum înainte cu acești bani și dacă vor exista noi plăți înainte ca progresul fizic să devină suficient de vizibil. „Sunt oarecum îngrijorat, alături de colegii mei și de cetățenii care ne abordează pe această temă, pentru că estimăm că vor urma din nou niște plăți în avans, în condițiile în care noi am îndestulat suficient, după părerea noastră și a specialiștilor cu care ne consultăm, această organizare de șantier, că șantier nu poți să-i spui în acest moment.”
Ovidiu Săcară merge mai departe și introduce în discurs inclusiv ipoteza unei răspunderi juridice dacă plățile ar continua fără justificarea corespunzătoare. Este însă esențială delimitarea: afirmația sa despre posibilitatea ca situația să ajungă „în natura penalului” reprezintă o evaluare politică a liderului PSD, nu existența constatată a unei infracțiuni și nici concluzia unei autorități judiciare: „Avem o problemă care poate ajunge foarte ușor în natura penalului, ca să fiu foarte direct. Ori nu este o reacție individuală a noastră referitor la acest aspect. Noi răspundem împreună cu cei care trebuie să ducă acest proiect până la capăt, dar răspundem în condițiile în care suntem informați, suntem asigurați că această lucrare merge în ritmul normal, suntem asigurați de către constructor, nu la modul verbal, ci la modul scris către executivul Primăriei, că își asumă un nou calendar de lucrări.”
În esență, pozițiile administrației Boc și ale PSD Cluj-Napoca nu se despart asupra necesității metroului, ci asupra modului în care trebuie controlată execuția. Primăria arată spre finanțarea obținută și spre obligația contractuală de a realiza 8,8 kilometri până la sfârșitul lui 2029; PSD cere ca acest orizont financiar să fie însoțit imediat de un calendar tehnic transparent, asumat în scris de constructor și prezentat Consiliului Local. Iar tocmai aici se află întrebarea care va conta mai mult decât disputa politică: poate constructorul transforma finanțarea acum disponibilă într-un ritm de lucru capabil să recupereze întârzierile și să atingă ținta din 2029?
Pentru Ovidiu Săcară, răspunsul nu mai poate veni doar prin promisiuni. „Sper să nu ajungem în situația în care să rămânem cu un șantier abandonat, cu o resursă financiară suficientă să lucrăm încă trei ani de zile înainte, ceea ce a rezultat din contractul semnat de Primărie cu Ministerul Transporturilor, și, totuși, în teren să nu se întâmple mare lucru.”
Este, până la urmă, testul decisiv al metroului clujean după noul contract de finanțare: banii există pentru următoarea etapă, termenul există, iar acum presiunea se mută pe execuție. Administrația spune că nu va tolera întârzierile, opoziția cere constructorului să vină în fața Consiliului Local, iar până la 31 decembrie 2029 proiectul trebuie să demonstreze în teren ceea ce astăzi există în contracte: 8,8 kilometri de infrastructură metropolitană realizați.