Deputata USR de Hunedoara Pollyanna-Hanellore Hangan lansează acuzații dure la adresa PSD în scandalul așa-numitului „amendament Fritz” și pune față în față două episoade petrecute la aproape un deceniu distanță: legea din 2018 care a înlăturat anumite interdicții rezultate din conflicte de interese pentru foști sau actuali parlamentari și modificarea legislativă din 2026 care ar putea conduce la încetarea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz.
Hangan aduce în discuție inclusiv două cazuri din propria circumscripție, Hunedoara: Laurențiu Nistor și Cornel Cristian Resmeriță, ambii politicieni PSD pentru care instanțele au confirmat definitiv existența unor conflicte de interese administrative.
Concluzia politică a deputatei USR este explozivă: atunci când conflictele de interese îi vizau pe parlamentari, PSD a susținut o lege de clemență; acum, când în centrul scandalului se află liderul USR Dominic Fritz, social-democrații promovează o regulă care îi poate înceta mandatul.
„Ce părere aveți? E aplicarea egală a legii? Sau hărțuire politică în cazul lui Dominic?”, întreabă Hangan.
Hangan începe atacul cu doi lideri PSD din Hunedoara
Deputata USR își construiește acuzația pornind de la două cazuri concrete: „Două conflicte de interese pentru baronii PSD din Hunedoara. O lege inițiată de cunoscutul Florin Iordache. Și o decizie a Curții Constituționale. Să le luăm pe rând”, spune Pollyanna Hangan.
Primul vizat este Laurențiu Nistor.
„Domnul Laurențiu Nistor de la PSD, care și-a angajat la cabinetul parlamentar nu doar FIICA, ci și GINERELE”, afirmă deputata USR.
Dincolo de retorica politică, cifrele invocate de Hangan sunt confirmate de informațiile publice din dosar.
ANI a stabilit că Nistor, în calitate de deputat în legislatura 2008-2012, a încheiat două contracte civile prin care fiica și ginerele său au fost angajați ca experți în propriul birou parlamentar. Fiica a obținut 34.171 de lei, iar ginerele 45.771 de lei – în total 79.942 de lei.
„Potrivit constatărilor Agenției Naționale de Integritate, fiica și ginerele au încasat vreo 80 de mii de lei împreună”, punctează Hangan.
În octombrie 2018, Înalta Curte a respins definitiv demersurile lui Laurențiu Nistor împotriva constatării ANI, confirmând conflictul de interese administrativ.
Resmeriță și cei aproape 57.000 de lei încasați de fratele său
Al doilea exemplu folosit de deputata USR este Cornel Cristian Resmeriță.
„Domnul Cornel Cristian Resmeriță, tot mare baron PSD de Hunedoara, dar din Valea Jiului. Potrivit Agenției Naționale de Integritate, ăsta l-a angajat pe frate-său la cabinetul lui parlamentar și l-a plătit cu aproape 60 de mii de lei”, spune Hangan.
Și în acest caz există o decizie definitivă.
Resmeriță, pe atunci deputat PSD, și-a angajat în 2009 fratele în funcția de consilier la biroul parlamentar din Vulcan. În perioada ianuarie 2009-aprilie 2012, acesta a obținut venituri de 56.876 de lei.
În martie 2017, Înalta Curte a decis definitiv că Resmeriță s-a aflat în conflict de interese administrativ.
Așadar, cele două exemple centrale prezentate de Hangan au o bază factuală: în ambele cazuri au existat constatări ANI privind angajarea unor rude la cabinetele parlamentare, iar conflictele de interese au fost confirmate definitiv în instanță.
Apoi apare Florin Iordache și Legea 125/2018
De aici, deputata USR face trecerea spre episodul care stă la baza acuzației sale de dublu standard.
„Acum să vorbim despre legea inițiată de celebrul Florin Iordache. Mai precis, proiectul care avea să devină Legea 125 pe 2018”, afirmă Hangan.
Legea nr. 125/2018 a introdus în Legea ANI un articol prin care încetau de drept anumite interdicții aplicate senatorilor și deputaților pentru conflicte de interese produse în mandatele din perioada 2007-2013, în condițiile precis stabilite de actul normativ.
Este importantă nuanța: legea nu a șters pur și simplu existența conflictelor de interese și nici hotărârile judecătorești prin care acestea fuseseră confirmate. A eliminat efectul unor interdicții administrative pentru categoria și perioada prevăzute de lege.
Dar tocmai natura acestei intervenții legislative este esențială pentru argumentul formulat acum de Hangan.
CCR a vorbit chiar despre o formă de „grațiere administrativă”
„Și ce avem noi aici? Legea a ajuns, unde credeți, la Curtea Constituțională. Iar CCR a validat legea. Ba mai mult, a analizat măsura ca pe un act de clemență, folosind inclusiv sintagma «grațiere administrativă»”, spune deputata USR.
Aici există însă o nuanță juridică importantă: formulările despre „măsură de clemență” și „lege de grațiere administrativă” apar în considerentele unei opinii separate atașate Deciziei CCR nr. 52/2018, nu în raționamentul majorității Curții. Opinia separată descria încetarea interdicțiilor drept o măsură care înlătura efectul sancționator al răspunderii administrative și o compara cu grațierea colectivă din dreptul penal.
Diferența este importantă pentru acuratețea juridică, dar nu schimbă miezul atacului politic al deputatei: în 2018, Parlamentul a adoptat o normă care înlătura pentru viitor anumite consecințe ale conflictelor de interese, în timp ce disputa din 2026 privește introducerea unei consecințe severe – încetarea mandatului – pentru constatări definitive anterioare intrării în vigoare a noii legi.
„În 2018, PSD și-a dat o amnistie”
De aici vine cea mai grea acuzație formulată de Hangan: „Deci, ce avem noi aici? În 2018, PSD-și au dat o amnistie. Iar acum, când vor să-l elimine pe Dominic Fritz, au găsit soluția ca să-l scoată din mandat.”
Termenul de „amnistie” este formularea politică a deputatei și nu trebuie confundat cu amnistia penală în sens juridic.
Însă comparația pe care Hangan încearcă să o impună în spațiul public este clară: de ce în 2018 legislativul a putut înlătura efectele unor interdicții pentru conflicte de interese, iar în 2026 vrea să prevadă încetarea mandatului pentru constatări definitive anterioare?
Aici intră în scenă „amendamentul Fritz”.
Ce este, de fapt, „amendamentul Fritz”
Scandalul a izbucnit în jurul noii legislații privind integritatea și Agenția Națională de Integritate.
Un amendament susținut de PSD prevedea că persoanele declarate definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese inclusiv anterior intrării în vigoare a noii legi ar urma să își piardă mandatul.
USR a susținut că modificarea introduce retroactiv o sancțiune nouă. Dominic Fritz a afirmat că prevederea îl vizează direct și că este neconstituțională.
Fritz spunea că noua sancțiune ar consta în încetarea mandatului în termen de 30 de zile și a amenințat cu sesizarea Curții Constituționale dacă textul va fi adoptat în această formă.
PSD a respins acuzațiile că ar fi vorba despre o lege scrisă exclusiv pentru liderul USR.
Tocmai de aici provine și denumirea politică de „amendamentul Fritz”: nu acesta este numele oficial al prevederii, ci eticheta sub care amendamentul a devenit cunoscut în disputa publică.
De ce este Fritz vulnerabil la o asemenea modificare
Există însă un element esențial care nu poate fi omis: Dominic Fritz are, într-adevăr, o hotărâre definitivă împotriva sa în disputa cu ANI.
Pe 18 iunie 2026, Înalta Curte a respins definitiv recursul primarului Timișoarei și a confirmat raportul ANI prin care acesta fusese declarat în conflict de interese administrativ.
Cazul privește un act administrativ din 2020. ANI a susținut că Fritz a participat la promovarea unui document legat de un PUZ a cărui documentație tehnică fusese realizată de firma unui arhitect care îl împrumutase anterior cu 25.000 de lei pentru campania electorală. Înalta Curte a confirmat definitiv raportul ANI.
Fritz a contestat interpretarea situației și a anunțat că se va adresa CEDO.
Așadar, controversa actuală nu privește dacă există sau nu o hotărâre definitivă în cazul Fritz. Există.
Disputa privește efectele pe care o lege adoptată ulterior le poate atașa acelei constatări și, mai ales, dacă poate introduce acum încetarea mandatului pentru o situație juridică născută anterior.
Hangan pune în oglindă 2018 și 2026
Aici se închide cercul argumentației deputatei de Hunedoara.
Într-o parte avem parlamentari cu conflicte de interese și o lege din 2018 care a eliminat anumite interdicții.
În cealaltă parte avem cazul Fritz și o modificare legislativă din 2026 care ar putea conduce la încetarea mandatului.
Situațiile juridice nu sunt identice, iar această diferență trebuie spusă clar. Nistor și Resmeriță erau parlamentari, Fritz este ales local; faptele, regimurile juridice și momentele legislative sunt diferite dar atacul deputatei Hangan nu urmărește să demonstreze identitatea juridică a cazurilor, ci urmărește să pună sub semnul întrebării consecvența politică a PSD în materia integrității.
În 2018: diminuarea unor efecte sancționatorii. În 2026: introducerea unei reguli care poate duce la pierderea mandatului.
Pentru USR, această diferență este dovada unui dublu standard. Pentru PSD, amendamentul reprezintă aplicarea consecințelor unei constatări definitive de conflict de interese iar disputa se va muta inevitabil de la nivel politic spre cel constituțional dacă legea va fi adoptată în forma contestată.
„E aplicarea egală a legii sau hărțuire politică?”
Pollyanna Hangan își încheie atacul exact cu întrebarea pe care încearcă să o transforme în principala vulnerabilitate politică a PSD: „Ce părere aveți? E aplicarea egală a legii? Sau hărțuire politică în cazul lui Dominic?”
Este, în fond, întrebarea centrală a întregului scandal.
Nimic din trecutul legislativ nu anulează constatarea definitivă a conflictului de interese în cazul Dominic Fritz. Înalta Curte a decis, iar hotărârea există.
Dar nici hotărârea din cazul Fritz nu închide automat discuția despre constituționalitatea unei sancțiuni introduse ulterior și aplicate unor fapte sau constatări anterioare.
Iar aici PSD se confruntă cu propriul trecut legislativ.
Pentru că Hangan pune pe masă o comparație politic devastatoare pentru social-democrați: când conflictele de interese îi vizau pe parlamentari, Parlamentul a găsit o cale pentru încetarea unor interdicții; când în joc este mandatul liderului USR, apare o lege care poate produce efectul invers.
Dacă este vorba despre aplicarea egală și necesară a standardelor de integritate, PSD va trebui să demonstreze juridic și politic de ce noua regulă este constituțională și de ce nu reprezintă o sancțiune retroactivă.
Dacă nu reușește, eticheta de „amendament Fritz” va deveni extrem de greu de desprins de această lege iar două dosare vechi din Hunedoara, pe care probabil mulți le considerau demult închise, revin acum în centrul unei confruntări naționale despre integritate, privilegii, retroactivitate și egalitatea politicienilor în fața legii.