România a amânat instalarea celor 400 de radare fixe pe drumurile naționale, drumurile expres și autostrăzile în lipsa fondurilor guvernamentale necesare. Proiectul estimat la aproape 100 de milioane de lei fără TVA, inițiat de CNAIR, nu a avansat: nu s-a lansat licitația, iar termenul realist pentru punerea în funcțiune s-ar putea extinde până în 2027.
Ce prevedea proiectul
Potrivit planului Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), cele 400 de radare fixe urmau să fie instalate pe autostrăzi și pe drumuri naționale cu risc ridicat de accidente, precum:
- DN1 (București – Oradea)
- DN2 (București – Siret)
- DN6 (București – Timișoara)
Sistemul ar fi urmărit viteza medie între două radare succesive, trimițând automat amenda proprietarului vehiculului dacă se constata depășirea limitei legale.
Bugetul necesar pentru implementare era estimat la ~79–100 milioane lei, fără TVA.
De ce s-a blocat proiectul
- Finanțare nealocată – Guvernul nu a stabilit încă sursa de fonduri pentru proiect. Bugetul de stat și PNRR erau luate în calcul, dar nu s-a concretizat nimic.
- Licitația pentru achiziția camerelor/video nu a fost demarată – fără bani, proiectul nu poate trece de stadiul de planificare.
Situația actuală și termene anticipate
- România nu are, în prezent, radare fixe funcționale.
- Poliția Rutieră utilizează aparate mobile, în număr de 1.186, dintre care ~700 de tip pistol (montabile pe trepied), iar restul pe autospeciale.
- În primul semestru al anului 2025, au fost aplicate peste 350.000 de sancţiuni de viteză, iar aproape 33.000 de permise au fost suspendate.
Termenul estimat pentru ca sistemul să devină funcțional, dacă licitația este lansată curând, ar fi în 2027, în cel mai bun caz.
Implicații
- Siguranța rutieră rămâne vulnerabilă pe tronsoanele cu risc ridicat, unde viteza excesivă produce numeroase accidente. Proiectul radarelor fixe era unul dintre instrumentele cheie pentru reducerea acestor riscuri.
- Lipsa implementării transmite un semnal slab autorităților și populației că planurile de reglementare și monitorizare pot rămâne la nivel declarativ, mai ales când nu sunt susținute financiar.
- Costurile în termeni de vieți pierdute și daune materiale pot depăși costul investiției în supraveghere – un argument des invocat în rândurile specialiștilor în siguranță rutieră.
Proiectul celor 400 de radare fixe reprezenta un pas important spre un sistem de supraveghere automată și eficientă a vitezei pe drumurile din România. În lipsa finanțării, demararea licitațiilor și implementarea sunt amânate pentru o perioadă nedefinită, probabil până în 2027. Rămâne de văzut dacă autoritățile își vor asuma responsabilitatea pentru realizarea acestuia și dacă vor reuși să-l includă în prioritățile bugetare viitoare.