În perioada 6–9 iunie 2025, cu ocazia minivacanței de Rusalii, polițiștii rutieri din județul Cluj vor desfășura acțiuni extinse de supraveghere și control al traficului, cu scopul prevenirii accidentelor rutiere și menținerii siguranței pe drumurile publice. Autoritățile vor utiliza radare mobile, fixe și pe trepied, iar atenția se va concentra asupra unora dintre cele mai periculoase și intens circulate drumuri din județ.
Care sunt cele mai periculoase drumuri din Cluj?
DN1 – E60 (Cluj-Napoca – Florești – Huedin) – Este cel mai aglomerat drum național din județ, intens circulat în weekend de turiști spre Oradea sau stațiunile montane din Apuseni. Localitățile Florești, Gilău și Căpușu Mare sunt zone de risc, unde se înregistrează frecvent accidente provocate de viteză și depășiri neregulamentare. Aici se pot instala adesea radare mobile și pe trepied.
DN1C (Cluj-Napoca – Apahida – Gherla – Dej) – Drum strategic pentru legătura cu Maramureșul și nordul Transilvaniei. Traficul greu, combinațiile între zone urbane și rurale, precum și lipsa benzilor suplimentare de depășire cresc riscul de coliziuni. Zonele Apahida, Iclod și Fundătura sunt frecvent monitorizate cu aparate radar mobile.
DJ107M (Florești – Râșca – Beliș) – Este o rută montană spectaculoasă, dar extrem de periculoasă în sezonul cald, fiind folosită de turiști pentru acces spre lacul Beliș-Fântânele. Drumul are curbe periculoase și lipsă de parapeți în unele porțiuni. Aici se pot amplasa frecvent radare pe trepied în afara localităților, unde viteza excesivă este o problemă majoră.
DN75 (Câmpeni – Turda – Mihai Viteazu) – Este un drum cu risc crescut de accidente, cu porțiuni abrupte și zone în care se înregistrează frecvent depășiri periculoase. Apropierea de intrarea în municipiul Turda și zona Mihai Viteazu sunt puncte unde pot fi amplasate radare fixe sau mobile.
DJ103G (Feleacu – Ciurila – Băișoara) – Accesul spre stațiunea montană Băișoara devine aglomerat în weekend, iar drumurile înguste, combinate cu viteza excesivă, creează un mix periculos. Radarele pe trepied sunt uneori utilizate în zonele de coborâre, mai ales între Ciurila și Săvădisla.
DJ109 (Cluj-Napoca – Borșa – Vultureni – Așchileu Mic) – Drum rural cu porțiuni deteriorate, dar folosit tot mai des ca rută alternativă spre zona Dej – Gherla. Lipsa iluminatului, traficul agricol și viteza mare pe zonele drepte duc la accidente frecvente. Poliția folosește aici uneori autospeciale cu radar mobil.
DN16 (Cluj-Napoca – Reghin, prin Apahida – Cojocna – Cătina) – Drum cu multe porțiuni izolate, cu vizibilitate redusă și frecvent utilizat de turiști care se îndreaptă spre Mureș sau stațiunile balneare din zonă. Este vizat în special în zona Cojocna, unde se află și baze de tratament. Aici se folosesc uneori radare mobile și patrule mixte.
Recomandări pentru șoferi:
- Circulați cu viteză legală și adaptată condițiilor de drum.
- Evitați depășirile riscante, mai ales pe drumurile înguste sau în zonele de deal și munte.
- Fiți atenți la semnalele poliției rutiere și la semnele de avertizare pentru radare.
- Planificați din timp traseul și evitați orele de vârf.
Potrivit Codului Rutier, limitele de viteză admise în România variază în funcție de tipul drumului: 50 km/h în localități (cu posibilitatea de majorare până la 70 km/h prin semnalizare), 90 km/h pe drumurile naționale, 100 km/h pe drumurile expres și 130 km/h pe autostrăzi. Depășirea acestor limite atrage sancțiuni graduale. De exemplu, pentru depășirea vitezei legale cu 10–20 km/h, șoferii riscă o amendă între 330 și 495 de lei și 2 puncte de penalizare. Dacă viteza este depășită cu 51–60 km/h, amenda crește între 1.485 și 3.300 de lei, iar permisul este suspendat pentru 90 de zile. În cazurile grave, cu depășiri de peste 70 km/h, permisul este reținut pentru 120 de zile, iar amenda poate depăși 3.000 de lei.