Subiectul reclasificării orașelor mici din România a revenit în atenția publică, după ce liderii coaliției de guvernare au discutat posibilitatea redefinirii statutului administrativ al localităților urbane cu populație redusă. Deși nu s-a luat încă o decizie concretă, analiza prezentată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) indică faptul că mai multe orașe, printre care și Abrud, Câmpeni, Baia de Arieș și Zlatna, se află sub pragul minim propus de 7.000 de locuitori.
Potrivit datelor centralizate de MDLPA, reforma administrativă are în vedere orașele din zonele non-metropolitane cu mai puțin de 25.000 de locuitori, acolo unde declinul demografic și îmbătrânirea populației sunt fenomene accentuate. În această categorie se înscriu numeroase localități din județul Alba, unde, în ultimele decenii, scăderea populației și migrația tinerilor către centrele urbane mari au determinat un dezechilibru între potențialul economic și statutul administrativ actual.
Dacă pragul de 7.000 de locuitori va fi adoptat ca criteriu minim pentru menținerea statutului de oraș, atunci 62 dintre cele 138 de orașe mici din țară nu ar îndeplini condițiile necesare, urmând să fie reîncadrate ca localități rurale.
Orașele Baia de Arieș (sub 4.000 locuitori), Abrud (sub 5.000 locuitori), Câmpeni (sub 7.000 locuitori) și Zlatna (sub 7.000 locuitori) se află printre localitățile vizate de această posibilă schimbare.
Problemele economice și sociale ale orașelor mici
Analiza MDLPA arată că orașele mici se confruntă cu:
- o pondere ridicată a șomerilor înregistrați,
- un număr scăzut de întreprinderi active,
- o cifră de afaceri per capita redusă,
- o infrastructură insuficient dezvoltată în comparație cu marile municipii.
Aceste diferențe semnificative față de orașele reședință de județ au alimentat dezbaterea privind eficiența administrativă și fiscală a menținerii statutului de oraș pentru localitățile cu o bază economică slabă și o populație în scădere.
O decizie amânată, dar inevitabilă
Deși liderii coaliției nu au luat deocamdată o decizie finală, reforma teritorial-administrativă este considerată inevitabilă în contextul demografic actual. Reprezentanții ministerului au precizat că obiectivul reformei este de a adapta organizarea administrativă a țării la realitățile socio-economice moderne, nu de a penaliza localitățile afectate de declinul economic.
În cazul în care procesul de reclasificare va fi aprobat, orașele care nu îndeplinesc criteriile minime ar putea beneficia de un statut special de tranziție, pentru a evita pierderea bruscă a finanțărilor și a fondurilor europene.