În toamna anului 2024, Uniunea Salvați România (USR), prin parlamentarii Alin Apostol, Narcis Mircescu și Teodor Lazăr, a inițiat un set de proiecte legislative destinate reformei administrativ-teritoriale. Această inițiativă urmărește optimizarea organizării teritoriale a României prin diminuarea numărului de județe și localități.
Printre principalele propuneri ale USR se numără impunerea unor standarde minime de populație pentru orașe și comune. Conform noilor reglementări, o localitate nu poate fi considerată oraș dacă are sub 20.000 de locuitori, iar comunele trebuie să depășească pragul de 3.000 de locuitori pentru a-și menține acest statut. Scopul acestor măsuri este de a îmbunătăți sustenabilitatea economică a localităților și de a spori calitatea serviciilor publice pentru cetățeni.
Concret, ce presupune reforma administrativă?
Reforma prevede desființarea unităților administrative mici și reorganizarea acestora în entități mai puternice, capabile să atragă fonduri europene și să asigure servicii publice de calitate. Printre principalele schimbări se numără:
- Orașele cu mai puțin de 20.000 de locuitori vor fi retrogradate la statut de comună. Acest lucru va afecta zeci de orașe mici din toată țara, care nu vor mai beneficia de anumite facilități specifice centrelor urbane.
- Comunele sub 3.000 de locuitori vor fi comasate cu altele mai mari. Acest proces va duce la reducerea numărului total de comune din România, simplificând structura administrativă și reducând costurile de întreținere a administrației locale.
- Reducerea numărului de primării, consilii locale și funcționari publici. Prin comasarea unităților administrative, multe posturi din administrația publică vor fi desființate sau integrate în noile structuri.
- Acces mai bun la investiții și fonduri europene. Regiunile mai mari și mai bine organizate vor avea mai multe șanse să atragă investiții în infrastructură, educație și sănătate.
Își vor pierde statutul de oraș, localitățile din Apuseni – Huedin, Aleșd, Beiuș, Ștei, Nucet, Vașcău, Câmpeni, Abrud, Baia de Aireș, Brad, Zlatna, Ineu, Pâncota, Sebiș, Geoagiu și Teiuș? Precizăm că toate aceste orașe au sub 20.000 de locuitori, unele cu mult chiar sub 10.000, tot unele dintre acestea fiind chiar municipii. Probabil singura „scăpare” ar fi unirea orașelor cu 3-4 comune din vecinătate, însă distanțele din localitățile viitorului UAT ar fi o problemă.
Cum va fi afectată populația?
Reorganizarea administrativă va avea un impact semnificativ asupra locuitorilor orașelor și comunelor vizate. În unele cazuri, acest lucru ar putea însemna o mai bună accesibilitate la servicii publice, drumuri mai bune și infrastructură modernizată. Pe de altă parte, mulți locuitori se tem că își vor pierde identitatea locală, iar distanța față de instituțiile administrative va crește.
Pentru autoritățile locale, această reformă poate fi o provocare majoră, deoarece va necesita adaptare la noile structuri și redistribuirea resurselor. Totodată, este posibil să apară nemulțumiri și proteste din partea comunităților afectate, care ar putea considera că își pierd autonomia administrativă.
Care sunt principalele provocări?
Chiar dacă reforma vine cu promisiunea unei administrații mai eficiente, există și provocări importante:
- Opoziția politică și locală. Mulți primari și consilii locale se vor opune reformei, considerând că aceasta le afectează interesele.
- Risc de depopulare a zonelor rurale. Dacă administrațiile locale dispar, există riscul ca anumite sate să fie abandonate sau să se confrunte cu un declin demografic accentuat.
- Dificultăți în implementare. Comasarea localităților presupune un proces birocratic complex, care ar putea dura ani de zile.
Potrivit inițiatorilor, actuala structură administrativ-teritorială este ineficientă și generatoare de costuri ridicate, fără a reuși să ofere servicii publice de calitate. Reforma propusă de USR ar urma să optimizeze resursele bugetare și să reducă birocrația excesivă, facilitând accesul cetățenilor la infrastructură și servicii moderne.