O reorganizare administrativ-teritorială radicală ar putea redesena complet harta României: actualele 41 de județe ar fi comasate în numai 12 unități administrative mari. Pentru centrul Transilvaniei, una dintre cele mai spectaculoase schimbări ar fi dispariția actualelor județe Alba, Hunedoara și Sibiu și reunirea lor într-o singură structură, denumită „Transilvania Sud-Vest”, cu peste un milion de locuitori. Scenariul deschide inevitabil o competiție între Sibiu, Alba Iulia și Deva pentru influență administrativă. Totuși, este esențială o precizare: harta celor 12 județe provine dintr-un proiect legislativ mai vechi al fostului deputat Tudor Benga, iar inițiativa a fost respinsă de ambele Camere ale Parlamentului. Nu există, în acest moment, o decizie prin care Alba și Hunedoara să fie trecute „sub tutela” Sibiului.
Subiectul reorganizării teritoriale revine periodic în dezbaterea publică, pe fondul problemelor structurale ale administrației românești: prea multe unități administrativ-teritoriale cu populații reduse, primării dependente de transferurile de la bugetul central, aparate administrative costisitoare și capacitate inegală de a atrage investiții și fonduri europene.
Una dintre cele mai radicale soluții puse efectiv într-un proiect legislativ a fost propusă de fostul deputat Tudor Benga.
Modelul prevedea reducerea drastică a numărului de județe și stabilirea unor praguri minime de populație pentru comune și orașe. Proiectul pornea de la ideea că actuala structură administrativă este excesiv de fragmentată și că unitățile teritoriale mai mari ar putea administra mai eficient resursele și proiectele regionale.
Alba, Hunedoara și Sibiu ar dispărea ca județe separate
În Transilvania, schimbarea ar fi majoră.
Actualele județe Alba, Hunedoara și Sibiu ar fi comasate într-o singură unitate administrativ-teritorială denumită „Transilvania Sud-Vest”.
Practic, trei actuale consilii județene, trei prefecturi și trei centre administrative distincte ar trebui integrate într-o nouă construcție teritorială.
Noua structură ar depăși pragul de un milion de locuitori, fiind una dintre cele 12 mari unități în care ar fi împărțită România.
Dar desenarea unor noi granițe pe hartă este partea simplă.
Adevărata problemă începe atunci când trebuie stabilit unde se află centrul de putere.
Sibiu? Alba Iulia? Deva?
Ar deveni Sibiul „capitala” noului județ?
Articolul publicat de Apuseni Info pleacă de la ipoteza că Sibiul ar avea cele mai puternice argumente pentru a deveni centrul noii structuri administrative.
Este însă o ipoteză, nu o prevedere care trebuie prezentată ca o certitudine.
Proiectul de reorganizare stabilea comasarea județelor, dar afirmația că Alba și Hunedoara ar ajunge efectiv „sub tutela Sibiului” reprezintă o interpretare asupra modului în care s-ar putea redistribui puterea administrativă.
Sibiul ar intra însă într-o asemenea competiție cu avantaje importante.
Este un centru economic și turistic puternic, are o economie diversificată, investiții industriale importante, conexiuni rutiere și aeroportuare și o vizibilitate internațională construită inclusiv după anul 2007, când a fost Capitală Europeană a Culturii.
Într-o reformă care ar urmări concentrarea administrației în jurul unor poli urbani puternici, aceste argumente ar cântări.
Dar desemnarea Sibiului drept reședință a „Transilvaniei Sud-Vest” nu decurge automat din proiect.
Alba Iulia ar avea argumentul istoric și o poziție geografică importantă
Dacă Sibiul ar avea avantajul economic, Alba Iulia ar intra în competiție cu un capital simbolic dificil de ignorat.
Orașul este asociat fundamental cu Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 și ocupă un loc aparte în identitatea istorică a României.
În plus, într-o structură formată din Alba, Sibiu și Hunedoara, poziția geografică a municipiului ar putea constitui un argument în favoarea unei distribuții mai echilibrate a instituțiilor.
Problema este că o regionalizare construită exclusiv pe criterii economice ar putea favoriza polul urban cel mai puternic, în timp ce o reorganizare care ține cont de istorie, geografie și echilibru teritorial ar putea conduce la o formulă diferită.
Tocmai de aceea, ideea că Sibiul ar deveni inevitabil capitala trebuie privită cu prudență.
Ce s-ar întâmpla cu Deva?
Pentru Hunedoara, problema ar putea fi și mai complicată.
Deva este în prezent reședința județului, dar într-o structură administrativă cu peste un milion de locuitori ar trebui să concureze cu două centre urbane cu argumente importante: Sibiul și Alba Iulia.
Hunedoara are însă o caracteristică aparte.
Este un județ cu o geografie urbană policentrică: Deva este centrul administrativ, Hunedoara are greutatea industrială și demografică, iar Valea Jiului formează un bazin urban distinct, cu Petroșani și localitățile învecinate.
În plus, județul a trecut printr-o transformare economică profundă după declinul mineritului și restructurarea industriei siderurgice.
Într-o regionalizare prost construită, există riscul ca asemenea teritorii să se simtă și mai îndepărtate de centrul decizional.
Într-una bine construită, însă, o administrație mai mare ar putea avea resurse superioare pentru infrastructură, reconversie economică și proiecte care depășesc granițele actualelor județe.
Alba Iulia și Deva ar pierde statutul actual de reședință de județ
Aceasta ar fi una dintre consecințele cele mai sensibile ale reformei.
Dacă trei județe sunt înlocuite de unul singur, nu pot exista trei reședințe județene în sensul administrativ actual.
Prin urmare, cel puțin două dintre cele trei centre ar pierde o parte din rolul administrativ pe care îl au astăzi.
Asta înseamnă nu numai prestigiu.
În jurul statutului de reședință funcționează prefecturi, consilii județene, servicii deconcentrate, instituții publice și mii de locuri de muncă.
Regionalizarea este, așadar, și o redistribuire a puterii, funcțiilor publice și banilor.
De aici vine una dintre cele mai mari dificultăți politice ale oricărei reforme administrative.
Proiectul încerca să evite situația în care oamenii trebuie să călătorească zeci de kilometri pentru o hârtie
Inițiatorul proiectului anticipase una dintre principalele critici: distanța dintre cetățean și administrație.
Dacă o comună dispare prin comasare sau un județ este absorbit într-o structură mult mai mare, există riscul ca un cetățean să fie obligat să parcurgă zeci sau chiar sute de kilometri pentru anumite servicii.
Soluția propusă era înființarea unor birouri administrativ-teritoriale în fostele unități.
Acestea ar fi putut încasa taxe și impozite, primi cereri, transmite documentele către autoritatea competentă și elibera anumite acte, astfel încât cetățenii să nu fie obligați să meargă pentru orice procedură în noua reședință.
Această componentă este esențială.
O regionalizare care economisește bani la nivel central, dar obligă locuitorii din Brad, Abrud, Câmpeni sau Petroșani să călătorească ore întregi pentru servicii administrative ar putea produce mai multă birocrație pentru cetățean, nu mai puțină.
Reforma nu s-ar opri la județe. Comunele și orașele mici ar fi și ele vizate
Proiectul Benga mergea mult mai departe decât simpla reducere a numărului de județe.
Propunerea stabilea un prag de 5.000 de locuitori pentru comune și 10.000 pentru orașe, ceea ce ar fi determinat comasarea unor unități administrativ-teritoriale.
Hunedoara oferă chiar unul dintre cele mai spectaculoase exemple privind fragmentarea administrativă.
Comuna Bătrâna, din județul Hunedoara, avea numai 88 de locuitori conform datelor recensământului invocate în documentația proiectului.
Argumentul inițiatorului era că menținerea unor aparate administrative complete pentru comunități cu doar câteva sute de locuitori produce costuri disproporționate și limitează capacitatea de dezvoltare.
Criticii unei asemenea abordări pot replica însă că dimensiunea populației nu este singurul criteriu relevant. În zonele montane, distanțele, relieful și accesibilitatea pot face ca o comună mică să aibă nevoie de o administrație apropiată tocmai pentru că localitățile sunt dispersate.
Iar această problemă este deosebit de relevantă pentru Munții Apuseni și județul Hunedoara.
Cum ar arăta România cu numai 12 județe
Modelul propus ar schimba aproape complet actuala hartă administrativă.
România ar urma să fie împărțită în Crișana Maramureș, Transilvania Nord-Vest, Transilvania Sud-Vest, Transilvania Sud-Est, Banat, Bucovina Moldova Nord, Moldova Centru, Dunăre Carpați Curbură, Oltenia, Muntenia Nord, Muntenia Sud și Dobrogea.
În vest și Transilvania, reorganizarea ar produce structuri foarte mari.
Bihor, Maramureș și Satu Mare ar forma Crișana Maramureș.
Cluj, Mureș, Bistrița-Năsăud și Sălaj ar deveni Transilvania Nord-Vest.
Brașov, Covasna și Harghita ar forma Transilvania Sud-Est.
Timiș, Arad și Caraș-Severin ar fi reunite în Banat.
Iar Alba, Hunedoara și Sibiu ar constitui Transilvania Sud-Vest.
De ce ar fi nevoie de asemenea județe mari?
Argumentele din spatele proiectului sunt în principal economice și administrative.
Inițiatorul considera că actuala fragmentare produce administrații cu resurse insuficiente, servicii publice inegale și dificultăți în realizarea proiectelor mari.
Unitățile administrative cu populații mai mari ar putea avea, teoretic, bugete mai consistente, personal specializat și capacitate superioară de a pregăti investiții regionale.
Un județ format din Alba, Hunedoara și Sibiu ar putea, de exemplu, planifica integrat infrastructura dintre Valea Jiului, coridorul Deva–Sibiu, Alba Iulia, Sebeș și zonele montane.
În loc ca fiecare administrație să își urmărească exclusiv propriile proiecte, investițiile în transport, sănătate, turism sau dezvoltare economică ar putea fi coordonate la scară mai mare.
Dar dimensiunea mai mare nu garantează automat eficiența.
Dacă noul sistem doar mută birocrația de la Deva și Alba Iulia la Sibiu, fără descentralizarea reală a serviciilor și fără digitalizare, reforma riscă să devină o recentralizare regională, nu o descentralizare.
Miza reală: cine controlează banii și investițiile?
În spatele dezbaterii despre numele și capitalele viitoarelor județe există o problemă mult mai importantă.
Cine decide unde merg banii?
În prezent, consiliile județene Alba, Hunedoara și Sibiu au propriile bugete, priorități și strategii.
Într-un singur județ, investițiile ar trebui prioritizate de o administrație comună.
Aici poate apărea conflictul.
Un locuitor din Petroșani ar putea întreba de ce banii merg către infrastructura din Sibiu. Un sibian ar putea considera că economia mai puternică a zonei sale generează resurse care sunt transferate către alte teritorii. Alba Iulia ar putea revendica investiții proporționale cu poziția și importanța sa regională.
Regionalizarea nu elimină asemenea conflicte. Doar le mută la o scară mai mare.
Un detaliu esențial: proiectul celor 12 județe a fost respins
Dezbaterea trebuie însă despărțită clar de situația legislativă reală.
Propunerea lui Tudor-Vlad Benga a fost înregistrată ca PL-x 433/2023 la Camera Deputaților și L616/2023 la Senat.
Conform fișei oficiale a Senatului, inițiativa este în prezent „respinsă de ambele Camere”.
Prin urmare, nu este o lege care așteaptă doar aplicarea și nici un calendar deja aprobat pentru desființarea actualelor județe.
Această precizare este importantă mai ales pentru formulări precum „Hunedoara și Alba trec sub tutela Sibiului”.
Nu trec, în acest moment.
Este vorba despre consecințele ipotetice ale unui model de reorganizare propus în Parlament și respins ulterior.
Regionalizarea rămâne însă pe agenda politică
Faptul că proiectul Benga a fost respins nu înseamnă că subiectul reformei administrativ-teritoriale a dispărut.
Tema a revenit ulterior în discursul principalelor partide. PSD a decis, de exemplu, constituirea unui grup de lucru pentru elaborarea unei propuneri privind reforma administrativ-teritorială, în contextul discuțiilor despre reducerea fragmentării administrative.
De-a lungul ultimilor 15 ani au existat mai multe variante: opt regiuni, județe comasate, reformarea comunelor mici sau dezvoltarea unor structuri metropolitane.
Niciuna nu a produs până acum o schimbare comparabilă cu reorganizarea din 1968.
Motivul este și politic: o asemenea reformă nu redesenează numai harta României, ci și harta puterii locale.
Dispariția unui județ înseamnă dispariția unui consiliu județean și a unei funcții de președinte, reorganizarea prefecturilor și serviciilor deconcentrate și schimbarea rețelelor politice construite în jurul administrațiilor locale.
Sibiu, Alba Iulia și Deva: trei identități greu de pus sub aceeași umbrelă
Tocmai aici modelul „Transilvania Sud-Vest” devine un studiu de caz interesant.
Sibiul vine cu forță economică, turism și conectivitate.
Alba Iulia vine cu o încărcătură istorică excepțională și cu poziția sa de centru administrativ și simbolic.
Deva vine cu rolul de centru al unui teritoriu extrem de complex, care cuprinde foste zone miniere, industrie, Valea Jiului, Țara Hațegului și o parte importantă a patrimoniului dacic.
A le reuni administrativ poate produce economii și o capacitate investițională mai mare.
Dar poate produce și o competiție dură pentru resurse și influență.
De aceea, adevărata întrebare nu este dacă „Sibiul va înghiți Alba și Hunedoara”, ci dacă România poate găsi o formulă în care administrațiile mai mari să fie și mai eficiente, fără ca serviciile și deciziile să se îndepărteze de cetățean.
Deocamdată, răspunsul rămâne teoretic. Alba, Hunedoara și Sibiu continuă să fie județe distincte, iar proiectul concret care propunea reunirea lor în „Transilvania Sud-Vest” a fost respins de Parlament.