Discuțiile privind reorganizarea administrativ-teritorială a României revin în prim-planul scenei politice și administrative. În acest context, orașe importante din Ardeal, precum Alba Iulia și Deva, ar putea pierde statutul de reședință de județ, fiind incluse în regiuni mai mari, sub coordonarea unor centre administrative precum Sibiu, Brașov sau Timișoara.
Potrivit declarațiilor recente ale lui Nicușor Dan, reorganizarea administrativ-teritorială a țării nu poate avea loc mai devreme de anul 2028. Motivul îl constituie mandatele în curs ale primarilor și ale consilierilor locali, care trebuie respectate.
„Sunt mai multe paliere de discuţie aici. O reorganizare adevărată administrativ-teritorială nu se poate face mai devreme de 2028, pentru că sunt primarii, consilieri locali care au câştigat alegerile, cu un mandat din partea cetăţenilor, pentru patru ani şi trebuie să respectăm lucrul ăsta. După aceea, da, este necesar ca până în 2027 să reflectăm la chestiunea asta”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele României a adăugat că până la o eventuală reorganizare completă, ar putea avea loc unele limitări în activitatea concretă a unităților administrativ-teritoriale și a consiliilor județene.
„Pe de altă parte, ceea ce se poate întâmpla în perioada următoare, următoarea jumătate a lui 2025, început de 2026, este să discutăm de nişte limitări în ceea ce priveşte activitatea concretă a UAT-urilor şi a consiliilor judeţene. De exemplu, un număr maxim de angajaţi raportat la numărul de locuitori, tipul acesta de restructurare este în discuţie”, a adăugat acesta.
Un proiect prezentat în toamna anului trecut propune o reorganizare radicală a teritoriului național, reducând numărul de județe la opt sau doisprezece regiuni. Conform acestuia, orașe ca Arad, Deva, Reșița, Alba Iulia sau Oradea ar urma să își piardă statutul actual și să devină subordonate unor centre administrative regionale.
Timișoara ar deveni capitala regiunii de vest, preluând atribuțiile administrative și decizionale ale județelor Timiș, Arad, Hunedoara și Caraș-Severin. Astfel, orașe precum Arad și Deva ar fi „înghițite” administrativ de Timișoara. La fel, se vehiculează că Oradea ar putea ceda o parte din rolul său administrativ către Cluj-Napoca, în timp ce Alba Iulia ar putea fi integrată într-o regiune unde Brașov sau Sibiu va deveni centru administrativ.
Criticii acestei propuneri avertizează asupra riscurilor de centralizare excesivă, marginalizare a comunităților mai mici și pierderea identității culturale și istorice a unor orașe cu simboluri naționale importante, cum este cazul municipiului Alba Iulia – Orașul Marii Uniri.
Pe de altă parte, susținătorii reorganizării administrative invocă avantajele unei structuri mai eficiente, cu birocrație redusă, atragerea mai facilă a investițiilor, gestionarea eficientă a resurselor și o planificare strategică la nivel regional.
Deocamdată, reforma se află în stadiu de analiză și dezbatere. Dar, dacă va fi pusă în aplicare în forma discutată, aceasta va redesena harta administrativă a României, cu efecte majore asupra identității locale și a modului în care sunt gestionate resursele publice.