România face pași importanți în direcția reglementării pieței criptoactivelor, în contextul adoptării la nivel european a Regulamentului MiCA (Markets in Crypto-Assets). La solicitarea deputatului Patricia-Simina-Arina Moș, Ministerul Finanțelor a oferit o serie de clarificări privind stadiul reglementării pieței cripto în România, precum și impactul modificărilor fiscale incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Având în vedere declarația dumneavoastră, conform căreia urma să fie prezentat un proiect pentru reglementarea pieței cripto în România, vă rugăm să ne comunicați care este stadiul actual al acestui demers.
În condițiile în care acest cadru legal nu a fost încă adoptat, vă rugăm să precizați ce măsuri concrete au fost întreprinse până în prezent pentru elaborarea acestui proiect legislativ, care sunt instituțiile implicate în procesul de reglementare și care este calendarul estimativ pentru prezentarea/adoptarea acestuia.
De asemenea, având în vedere că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede reforme în domeniul fiscal, inclusiv modificarea Codului Fiscal, solicităm să ne furnizați informații privind impactul acestor modificări asupra pieței de cripto-active și impozitării acestora. Mai exact, ce măsuri legislative sunt avute în vedere pentru adaptarea cadrului fiscal la evoluțiile din domeniul activelor digitale și care vor fi instituțiile responsabile cu implementarea și monitorizarea acestui cadru legislativ?” l-a întrebat, oficial, deputatul PNL Arina Moș pe ministrul finanțelor.
Un cadru legal european: Regulamentul (UE) 2023/1114
Regulamentul MiCA, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în 9 iunie 2023, vizează reglementarea piețelor de criptoactive și introduce cerințe clare privind autorizarea și funcționarea furnizorilor de servicii în domeniu. Acesta urmează să fie aplicat integral în toate statele membre UE începând cu data de 30 decembrie 2024.
Regulamentul stabilește sarcinile și responsabilitățile autorităților competente în ceea ce privește supravegherea și controlul piețelor de criptoactive. În cazul în care un stat membru desemnează mai multe autorități, este necesară stabilirea unei instituții care să acționeze ca punct unic de contact pentru cooperarea administrativă transfrontalieră.
Stadiul implementării în România
România se află în prezent în etapa de elaborare a cadrului legislativ necesar implementării MiCA. Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, 15 au implementat deja legislația națională necesară aplicării regulamentului, iar celelalte 12 – inclusiv România – sunt în faza de redactare.
Pentru asigurarea unui cadru coerent, a fost constituit un Grup de lucru interinstituțional la inițiativa Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și a Cancelariei Primului Ministru. Din acest grup fac parte reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Băncii Naționale a României (BNR), Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) și alte instituții relevante.
În cursul anului 2024, au avut loc mai multe întâlniri de lucru coordonate de Secretariatul General al Guvernului, în cadrul cărora au fost discutate cerințele MiCA și ajustările necesare la nivel legislativ. De asemenea, au fost analizate soluții legislative aplicate în alte state membre ale UE.
Un aspect esențial aflat în discuție este împărțirea responsabilităților între ASF și BNR. Dacă în forma inițială a proiectului Ministerul Finanțelor era desemnat drept responsabil pentru punerea în aplicare a regulamentului, BNR a propus împărțirea atribuțiilor astfel încât ASF să preia partea de supraveghere, iar BNR să gestioneze aspectele ce țin de emiterea de monedă digitală.
Probleme contabile și riscuri asociate
Ministerul Finanțelor subliniază că reglementările contabile actuale nu oferă o bază legală completă pentru desfășurarea operațiunilor economico-financiare cu criptoactive. În lipsa unui cadru clar, este necesară stabilirea caracterului și statutului criptomonedelor, precum și modul în care acestea trebuie reflectate în contabilitate. De asemenea, autoritățile europene avertizează că criptomonedele implică riscuri ridicate, fiind considerate active speculative.
În acest context, este necesară o abordare unitară, stabilită printr-o decizie comună a Ministerului Finanțelor, BNR și ASF, pentru tratamentul contabil aplicabil tranzacțiilor cu criptomonede.
Impozitarea criptomonedelor în România
În ceea ce privește regimul fiscal aplicabil veniturilor din tranzacții cu criptomonede, Ministerul Finanțelor reamintește că Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal prevede încadrarea acestor venituri la categoria „venituri din alte surse”. Potrivit legislației în vigoare:
- Veniturile obținute de persoane fizice din transferul de monedă virtuală se impozitează cu o cotă de 10%, aplicată asupra câștigului;
- Câștigul se determină ca diferență între prețul de vânzare și cel de achiziție, inclusiv costurile directe;
- Tranzacțiile sub 200 de lei nu se impozitează dacă totalul anual nu depășește 600 de lei;
- Contribuabilii au obligația să depună Declarația unică până la data de 25 mai a anului următor celui în care au realizat venitul.
Dacă veniturile obținute depășesc anumite plafoane (6, 12 sau 24 salarii minime brute pe țară), contribuabilii sunt obligați și la plata contribuției la asigurările sociale de sănătate.
Conexiunea cu reformele fiscale din PNRR
Reformele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vizează îmbunătățirea structurii fiscale, reducerea distorsiunilor și alinierea sistemului fiscal românesc la cerințele UE. Printre măsurile incluse se regăsește și revizuirea tratamentului fiscal aplicabil criptoactivelor, cu un impact estimat de 0,5% asupra PIB.
Documentele oficiale privind reforma fiscală pot fi consultate pe site-ul Ministerului Finanțelor, la secțiunea dedicată componentei C8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii.
România se află în fază avansată de pregătire a cadrului legislativ necesar aplicării Regulamentului MiCA, iar instituțiile responsabile cooperează pentru clarificarea responsabilităților și armonizarea legislației naționale. În același timp, regimul fiscal aplicabil criptomonedelor este deja reglementat pentru persoanele fizice, dar se impune o abordare mai coerentă privind reflectarea în contabilitate și tratamentul fiscal unitar.
Autoritățile promit că măsurile legislative și fiscale ce urmează vor fi stabilite prin decizie guvernamentală, în acord cu angajamentele asumate în PNRR și în cadrul Uniunii Europene.