Liderii coaliției de guvernare au discutat recent o posibilă reclasificare a localităților urbane mici, măsură care ar putea duce la transformarea a zeci de orașe în comune. Deși nu a fost luată încă o decizie oficială, subiectul a fost readus pe agenda publică în urma unei analize efectuate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) privind situația orașelor sub 25.000 de locuitori din zonele non-metropolitane.
Potrivit datelor MDLPA, declinul demografic și îmbătrânirea populației afectează majoritatea acestor localități, motiv pentru care ministerul a inițiat un demers de reformă administrativă menit să stabilească rangul și statutul localităților în concordanță cu realitățile socio-economice actuale.
Pragul minim propus pentru statutul de oraș – 7.000 de locuitori
Ministerul propune ca pragul minim de populație pentru păstrarea statutului de oraș să fie stabilit la 7.000 de locuitori. Conform analizei, din cele 138 de orașe aflate în afara zonelor metropolitane, un număr de 62 de localități nu ar îndeplini acest criteriu.
Aceste orașe riscă, astfel, să fie reîncadrate ca localități rurale, pierzând o parte dintre avantajele administrative și de finanțare pe care le deține statutul urban.
Probleme structurale ale orașelor mici
Raportul MDLPA evidențiază că orașele mici din România se confruntă cu dificultăți multiple, printre care:
- o pondere ridicată a șomerilor înregistrați,
- un număr redus de întreprinderi active,
- o cifră de afaceri per capita semnificativ mai mică decât media orașelor reședință de județ,
- un nivel scăzut al investițiilor publice și private,
- și o infrastructură locală deficitară.
Aceste discrepanțe arată o ruptură tot mai evidentă între marile centre urbane și micile orașe din mediul non-metropolitan, unde oportunitățile economice sunt limitate, iar tinerii continuă să migreze către zonele dezvoltate sau în străinătate.
O decizie amânată, dar o reformă necesară
Deși liderii coaliției nu au luat încă o hotărâre finală privind implementarea reformei, Ministerul Dezvoltării consideră că o reorganizare administrativ-teritorială este inevitabilă. Scopul acesteia este de a adapta structura administrativă a țării la realitățile demografice și economice actuale, nu de a sancționa localitățile aflate în dificultate.
Reprezentanții ministerului au precizat că, în eventualitatea reclasificării, orașele vizate ar putea beneficia de o perioadă de tranziție, pentru a evita pierderea bruscă a finanțărilor și a programelor de dezvoltare aflate în derulare.
Reforma ar urma să redefinească rangurile localităților și să stabilească un cadru clar pentru finanțarea acestora, în funcție de capacitatea economică, numărul de locuitori și infrastructura existentă.