Ruben Lațcău, viceprimarul municipiului Timișoara, a fost invitat în cadrul emisiunii „Horia Nasra Show”, unde a făcut o serie de considerații analitice la adresa Partidului Social Democrat, referindu-se la modul în care acesta comunică și ia decizii politice.
Viceprimarul a susținut că, în opinia sa, analiza PSD trebuie făcută dincolo de grila clasică a competiției politice: „În primul rând, eu cred că ce trebuie noi să facem tot timpul când vorbim despre PSD este să ne eliberăm mintea de o gândire rațională politică care gândește în termeni politici clasici. PSD și liderii PSD, din ceea ce mi se pare mie, vorbesc eminamente pentru publicul interior din partid.”
Potrivit acestuia, mesajele și deciziile formațiunii sunt influențate preponderent de dinamica internă a partidului și mai puțin de starea de spirit a electoratului larg: „Adică, cu mici excepții, în câte campanii electorale sau în momente deosebite electorale, singurele narative care domină în narațiunea pe care PSD-ul o construiește în spațiul public sunt narativele interne, de partid. Ce spun colegii mei, ce spun primarii mei, ce spun rețelele mele economice – aceea este narațiunea care cumva domină și care face ca PSD-ul să ia anumite decizii sau să nu le ia. Nu mi se pare că PSD-ul este foarte mult influențat de starea de spirit a românilor.”
Ruben Lațcău a afirmat că, în situații excepționale, PSD poate adopta un discurs populist, însă consideră că acesta este conjunctura: „În mod evident, în situații excepționale, cum poate fi cea pe care o trăim astăzi, PSD-ul poate să călărească acea situație într-un mod populist, dar este doar o chestiune conjuncturală. Nu cred că PSD-ul este în mod eminamente ancorat la o masă mare a populației. PSD-ul este un partid nișat pe o anumită nișă foarte clară.”
Viceprimarul Timișoarei a susținut că formațiunea are un nucleu stabil de susținători, care asigură un scor electoral consistent, în special în condițiile unei prezențe reduse la vot: „Are undeva la 2-3 milioane de oameni în țara asta care trăiesc în mod direct sau indirect prin intermediul partidului. Acei oameni asigură un număr consistent de voturi și, câtă vreme PSD-ul are o prezență cât mai scăzută la vot, precum a fost în 2016, PSD-ul va avea un scor cât mai mare la alegeri, ca urmare a prezenței reduse și a unui număr mai mare procentual din bazinul nominal de votanți care votează.”
În final, Ruben Lațcău a apreciat că actuala conducere a PSD se află între presiuni interne și externe și că partidul ar putea, în viitor, să formeze o alianță cu AUR:„Eu cred că, în speța aceasta în care suntem noi acum, PSD-ul face un joc dublu foarte atent, iar președintele actual al PSD-ului este, pe de o parte, prins între presiunea internă a liderilor din organizații și a competitorilor săi politici și, pe de altă parte, între presiunea externă de a mima un soi de responsabilitate publică, pentru că PSD-ul, mai devreme sau mai târziu, va face o alianță cu AUR.
Totodată, PSD este conștient că o parte din publicul său tradițional migrează către AUR, pe care eu îl văd ca pe un startup politic derivat din aceeași zonă electorală. Mai devreme sau mai târziu, singurul mod în care PSD își va putea reîntregi acest bazin de votanți va fi printr-o alianță formală sau informală cu AUR și printr-o repoziționare discursivă adresată acelui electorat. Această reîntoarcere către votanți trebuie să aibă loc într-un moment strategic, care să atingă câteva puncte esențiale.
Primul punct ar trebui să fie apropierea de alegeri, astfel încât PSD să poată convinge din nou partenerii externi, creditorii și finanțatorii internaționali că este necesară o pauză în procesul de restructurare bugetară, pe motiv că ne aflăm într-un an electoral. Este același tip de discurs pe care l-a avut și domnul Ciolacu: facem o pauză de la reducerea deficitului, mai relaxăm presiunea asupra populației, apoi reluăm ajustările după alegeri.
Așadar, PSD ar trebui să fie cât mai aproape de acel moment electoral în care ar putea forma un guvern cu AUR, pentru a putea vinde această narațiune atât electoratului intern, cât și creditorilor externi. Pentru că România, în momentul de față, fără acces constant la împrumuturi, riscă în termen de câteva luni să nu mai poată susține plata salariilor și pensiilor. Este o realitate bugetară pe care nu o putem ignora.”
Declarațiile au fost făcute în contextul dezbaterilor politice actuale privind posibile reconfigurări ale alianțelor și strategiilor partidelor pe scena politică românească.
