Sâncraiu (în maghiară Kalotaszentkirály Zentelke, în trad. „Sâncraiul Călatei”), în germană Heilkönig / Sehngrall, este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Cluj, Transilvania, România. În 1968, satul Zam si Sâncraiu au fost unite sub numele de Sâncraiu. Pe langa satul Sancraiu care este resedinta comunei Sancrai, comuna mai are in alcatuire si satele Alunișu, Brăișor, Domoșu și Horlacea.
În sat trăiesc meșteșugari pricepuți și renumiți în meseriile pe care le practică: de dulgher, zidar, tâmplar, cojocar. Sunt păstrate datinile stramoșești, traditiile populare maghiare sunt vii și azi. Maghiarii tăriesc în bune relații cu românii din localitate. Oamenii și-au păstrat minunatul port popular care este îmbracat de sărbători.
În comună există o importantă comunitate de reformați de rit calvin de obicei de naționalitate maghiară, urmați de ortodocși care sunt de obicei români, dar și de o mică comunitate baptistă la care participă ambele etnii maghiară și română, greco-catolicii sunt prezenți în Brăișor, iar italienii sunt de confesiune catolică.
