Un reportaj remarcabil realizat de Paula Herlo pentru „România, te iubesc!” pune pe masa opiniei publice o situație care depășește cu mult discuția despre întârzieri administrative: Sarmizegetusa Regia și Ulpia Traiana Sarmizegetusa, două dintre cele mai importante repere ale istoriei României, au ajuns să piardă împreună milioane de euro din finanțările PNRR destinate conservării și valorificării patrimoniului. Investițiile vizate însumau aproximativ patru milioane de euro, iar documentarea jurnalistică arată că la Ulpia finanțarea proiectului prezentat în reportaj a fost pierdută integral, în timp ce la Sarmizegetusa Regia autoritățile estimau că vor putea atrage doar aproximativ 60% din cele două milioane de euro alocate proiectului. Dincolo de responsabilitatea administrativă și politică, informațiile, documentele și relațiile comerciale prezentate în investigație justifică o întrebare legitimă: există aspecte care ar trebui analizate și de instituțiile judiciare competente?
Reportajul merită apreciat tocmai pentru că nu se oprește la imaginea unor șantiere întârziate. Paula Herlo și echipa emisiunii urmăresc cronologia finanțărilor, licitațiile, momentul efectiv al începerii lucrărilor, firmele implicate și explicațiile autorităților. Este genul de jurnalism care pune documentul lângă declarația oficială și obligă instituțiile să răspundă la întrebări precise. Potrivit materialului, cele două proiecte de la Sarmizegetusa Regia și Ulpia Traiana au rămas neterminate, iar motivele invocate în ansamblul proiectelor analizate includ licitații începute târziu, studii și avize, întârzieri ale șantierelor și probleme administrative.
Sarmizegetusa Regia: două milioane de euro, șantier întârziat și bani care trebuie înlocuiți din bugetul public
La Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a regatului dac și sit UNESCO, proiectul urmărea conservarea, restaurarea și punerea în valoare a Terasei X și a zonei monumentale. Documentele publice ale Consiliului Județean Hunedoara indică pentru proiectul de conservare și restaurare o valoare de peste 11,27 milioane de lei, la care se adaugă o componentă de digitalizare.
Reportajul „România, te iubesc!” urmărește însă ce s-a întâmplat între momentul obținerii finanțării și intrarea efectivă în șantier. Contractul de finanțare a fost semnat în 2022, iar licitația pentru lucrare a fost lansată în iunie 2023. Potrivit documentării PRO TV, ultimul aviz fusese obținut în 2024, în timp ce arheologul care a însoțit lucrările afirmă că a revenit efectiv pe șantier în august 2025. Materialul citează și un document de șantier potrivit căruia prima ședință pentru începerea lucrărilor a avut loc în iunie 2025 și consemna că firma nu desemnase până atunci un responsabil de proiect.
Diferența dintre calendarul finanțării și ritmul efectiv al lucrărilor este una dintre marile teme ale investigației. Vicepreședintele Consiliului Județean Hunedoara, Alin Țambă, declara că execuția ajunsese la aproximativ 50% și că autoritățile sperau să atragă circa 60% din finanțarea de două milioane de euro, incluzând studiile realizate anterior. Pentru diferență, explicația oferită este esențială: proiectul trebuie finalizat, iar cheltuielile care nu mai pot fi decontate din PNRR vor trebui suportate din bugetul public.
Cu alte cuvinte, întrebarea nu este doar de ce un proiect european a întârziat, ci și cine suportă consecințele întârzierilor. Dacă finanțarea nerambursabilă disponibilă nu mai poate fi utilizată integral, continuarea lucrărilor poate transfera presiunea financiară asupra bugetului județean.
Reportajul merge însă mai departe și examinează firmele implicate (Metalprod West, liderul asocierii, și Proactiv), despre care jurnaliștii de la Ziarul Văii Jiului au scris articolul – Milioane de euro pierdute la Sarmizegetusa. Ce a descoperit Pro TV despre proiectele gestionate de CJ Hunedoara. Nistor i-a evitat săptămâni la rând pe reporteri.
Materialul PRO TV arată că licitația a fost câștigată de o asociere de patru societăți, între care Metalprod West, liderul asocierii, și Proactiv, și prezintă istoricul unor relații comerciale între firme și membri ai familiei președintelui Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor. În același timp, Metalprod West neagă orice legătură a societății sau a asociatului unic cu familia lui Laurențiu Nistor, iar reprezentantul Proactiv afirmă că rolul companiei în proiect este minor și neagă existența unor asemenea legături de afaceri.
La Ulpia Traiana, miza este și mai dură: finanțarea proiectului, pierdută integral
Situația prezentată la Ulpia Traiana Sarmizegetusa este și mai severă. Capitala Daciei romane urma să beneficieze de un proiect prin care să fie construită la intrarea în sit o clădire cu spații muzeale și anexe, destinată expunerii vestigiilor și îmbunătățirii experienței vizitatorilor. Reportajul indică o valoare de aproximativ 2,56 milioane de euro și afirmă că finanțarea proiectului a fost pierdută integral.
Datele oficiale ale Consiliului Județean Hunedoara confirmă amploarea investițiilor proiectate la Ulpia: documentele instituției menționează atât proiectul „Intrare Forul lui Traian”, în valoare de peste 12,61 milioane de lei, cât și proiectul „Clădire cu spații muzeale și anexe, acces sit arheologic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa”, evaluat la peste 12,60 milioane de lei, fiecare având și componente de digitalizare.
Mai mult, Planul Urbanistic Zonal pentru zona construită protejată Ulpia Traiana Sarmizegetusa, aferent obiectivelor „Intrare Forul lui Traian” și „Clădire cu spații muzeale și anexe, acces sit arheologic”, a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 593 din 24 iulie 2025 și publicat în Monitorul Oficial la 31 iulie 2025.
Aici se află una dintre cele mai puternice imagini ale reportajului: un patrimoniu excepțional, cu forum, temple, amfiteatru și vestigii ale capitalei provinciei romane Dacia, pentru care România a avut la dispoziție bani europeni, dar unde proiectul prezentat în investigație nu a reușit să transforme finanțarea în investiția promisă.
De menționat că conform celor de la PRO TV, Laurențiu Nistor a avut trei săptămâni la dispoziție să răspundă întrebărilor reporterilor Pro TV dar nu a făcut-o.
Un apel public către DNA – Serviciul Teritorial Alba Iulia
Tocmai de aceea, reportajul realizat de Paula Herlo nu ar trebui să rămână doar subiectul unei seri de televiziune. Reportajul conține o succesiune de informații care merită cel puțin analizate de instituțiile statului competente: cronologia contractelor și a ordinelor de începere, momentul obținerii avizelor, respectarea obligațiilor contractuale, procedurile de achiziție, eventualele penalități, plățile efectuate, pierderea finanțării europene, consecințele asupra bugetului public și relațiile comerciale descrise în material.
Facem, în acest sens, un apel public către Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba Iulia și către procurorul-șef al serviciului, Ioan Valer Daniel Dumitru, ca informațiile și documentele prezentate în investigația jurnalistică să fie analizate în măsura în care intră în competența instituției.
Un asemenea apel nu reprezintă o acuzație penală și nu presupune că a fost săvârșită vreo infracțiune. Stabilirea existenței sau inexistenței unor fapte penale aparține exclusiv organelor judiciare competente. Pierderea unei finanțări, întârzierea unui proiect ori existența unor relații comerciale anterioare nu constituie, prin ele însele, dovada unei infracțiuni dar tocmai când sunt în joc bani europeni, contracte publice și două monumente fundamentale ale patrimoniului național, transparența și verificarea documentelor sunt în interesul tuturor – inclusiv al persoanelor și societăților despre care au fost ridicate întrebări.
Reportajul „România, te iubesc!” realizat de Paula Herlo merită apreciat pentru această muncă de documentare. Nu pentru că jurnalismul trebuie să pronunțe sentințe, nu acesta este rolul său, ci pentru că aduce în spațiul public documente, confruntă declarațiile cu cronologia faptelor și pune întrebări acolo unde milioane de euro destinate patrimoniului riscă să fie înlocuite cu explicații administrative.
Sarmizegetusa Regia și Ulpia Traiana Sarmizegetusa nu sunt două proiecte oarecare și nici două poziții într-un tabel de finanțări. Una a fost centrul politic, militar și religios al regatului dac, cealaltă capitala Daciei romane. La câteva zeci de kilometri distanță se află două dintre marile capitole ale istoriei antice de pe teritoriul României. Tocmai de aceea, atunci când statul primește bani europeni pentru a le conserva și valorifica și o parte importantă a finanțării se pierde, răspunsul public nu se poate opri la „au existat întârzieri”.
Trebuie stabilit documentat ce s-a întâmplat, cine avea obligația să acționeze, dacă obligațiile contractuale au fost respectate, de ce termenele au fost ratate și cine va suporta, în final, costul iar dacă verificările instituțiilor competente vor arăta că nu există nicio faptă de natură penală, acest lucru trebuie spus la fel de limpede. Patrimoniul României are nevoie atât de investiții, cât și de răspundere administrativă, transparență și instituții care verifică atunci când apar întrebări serioase.
