Șase sisteme de metrou din Europa, modele pentru viitorul metrou din Cluj – Bilbao, Brescia, Catania, Lausanne, Lille și Rennes (VIDEO)

Metroul din Cluj-Napoca, proiectat ca al doilea sistem de metrou din România după cel din București, reprezintă o inițiativă majoră de mobilitate urbană și regională. Pentru o implementare eficientă, este esențială analizarea unor modele europene similare, deja operaționale, care oferă exemple de bune practici. În acest context, șase sisteme de metrou din Europa sunt relevante: Metro de Bilbao, Metropolitana di Brescia, Metropolitana di Catania, Métro de Lausanne, Métro de Lille și Métro de Rennes.

Metro de Bilbao (Spania)

Metroul din Bilbao este un sistem de tranzit rapid care deservește întreaga zonă metropolitană a orașului. Are o structură de tip „Y”, cu două linii care traversează ambele maluri ale râului Nervión și se unesc spre sud. Sistemul, operațional din 1995, are 49,16 km și 48 de stații (31 subterane și 17 la suprafață), fiind al treilea cel mai utilizat din Spania. Designul modern al stațiilor, eficiența operațională și conectivitatea regională sunt elemente de interes pentru Cluj.

Metropolitana di Brescia (Italia)

Inaugurată în 2013, Metropolitana di Brescia este un exemplu de tehnologie complet automatizată. Are o singură linie de 13,7 km și 17 stații, iar trenurile funcționează fără conductor, având o viteză maximă de 80 km/h. Circa 44.100 de persoane folosesc zilnic acest sistem, operat de Brescia Mobilità S.p.A. În contextul metroului clujean, sistemul automatizat poate oferi soluții eficiente pentru costuri de operare și frecvența trenurilor.

Metropolitana di Catania (Italia)

Deschis în 1999, metroul din Catania este cel mai sudic sistem de metrou din Europa. Deși este unul dintre cele mai mici, cu o singură linie, exemplifică aplicabilitatea unui sistem clasic de metrou într-un oraș cu provocări geologice (teren vulcanic) și demografice. Este relevant pentru Cluj din perspectiva etapizării dezvoltării infrastructurii.

Métro de Lausanne (Elveția)

Lausanne are un sistem de metrou cu trenuri automate și o rețea integrată de transport public. Metroul funcționează de la 5:00 la miezul nopții, la un interval de 5 minute. Este integrat cu 11 operatori prin Mobilis Pass, oferind acces unificat la toate mijloacele de transport din regiune. Modelul de integrare este esențial pentru Cluj, unde metroul va trebui corelat cu trenul metropolitan și rețeaua de transport urban.

Métro de Lille (Franța)

Inaugurat în 1983, metroul din Lille a fost primul din Europa care a utilizat tehnologia VAL (Vehicul Automatizat Ușor). Are două linii, 46 km și deservește zilnic circa 260.000 de pasageri. Este operat fără conductor, iar sistemul de acces se bazează pe control aleatoriu. Metroul circulă pe anvelope de cauciuc și are o tensiune de 750 volți, furnizată prin a treia cale ferată. Lipsa aerului condiționat este una dintre puținele sale limitări. Experiența Lille demonstrează că metroul automatizat este ideal pentru orașele cu populație medie.

Métro de Rennes (Franța)

Rennes a inaugurat prima linie de metrou în 2002, bazată pe aceeasi tehnologie VAL. Linia A are 15 stații și deservește zilnic 140.000 de pasageri. Linia B, planificată pentru 2019, aduce extinderea sistemului spre zonele periferice. Este un model excelent pentru orașele cu extindere radială a zonei urbane, cum este cazul Clujului.

Metroul Clujului: date tehnice și planificare

Linia de metrou ușor din Cluj va avea o lungime de circa 21 km, cu traseu integral subteran și 26 de trenuri cu trei vagoane, fiecare având o capacitate de până la 540 pasageri.

Estimările oficiale indică 164.400 călători/zi în anul 2031 și 246.000 călători/zi în anul 2060, adică aproape 90 de milioane de călătorii anual. Flota va avea trenuri de 51 metri lungime, 2,65 metri lățime și o capacitate nominală de 380 locuri.

Traseul propus pornește din Florești și parcurge cartiere importante precum Mănăștur, zona centrală a Clujului, Gheorgheni și Sopor. Se prevede și o ramificație către zona industrială Muncii, legată de viitorul tren metropolitan. Punctele cheie deservite includ: Spitalul Regional de Urgență, Piața Mărăști, Pod IRA, Centrul Comercial, Depoul suprateran.

Cele șase sisteme analizate demonstrează că un metrou de dimensiuni medii, automatizat, integrat cu alte rețele de transport, este nu doar posibil, ci esențial pentru mobilitatea urbană durabilă. Clujul are oportunitatea să creeze un metrou modern, eficient și adaptat nevoilor reale ale populației, inspirat din cele mai bune modele europene.