Participarea elevilor clujeni la slujba de Te Deum de la începutul anului școlar a declanșat o confruntare politică între AUR și USR. Deputata AUR de Cluj Ramona Ioana Bruynseels critică sesizarea făcută la CNCD de deputata USR Corina Atanasiu și susține că apropierea tinerilor de tradiția creștină nu trebuie confundată cu obligarea lor să practice o religie. De cealaltă parte, Atanasiu afirmă că problema nu este credința sau Biserica, ci formularea imperativă folosită de Inspectoratul Școlar Județean Cluj și respectarea libertății religioase a fiecărui elev.
Controversa a pornit de la o adresă transmisă unităților de învățământ din Cluj-Napoca în contextul slujbei de Te Deum organizate la Catedrala Mitropolitană cu ocazia începutului de an școlar.
În documentul contestat apărea formularea potrivit căreia unitățile de învățământ din municipiu „vor asigura participarea unei clase de elevi”. Tocmai caracterul acestei exprimări a determinat-o pe Corina Atanasiu să sesizeze Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Deputata USR a susținut că nu era vorba despre o simplă invitație, deoarece documentul nu preciza caracterul facultativ al participării și nici necesitatea acordului părinților.
Subiectul a depășit însă rapid limitele unei dispute administrative și s-a transformat într-o confruntare politică despre locul religiei în școala publică.
Ramona Bruynseels intră în dispută: „Ce se va alege de societatea noastră?”
Ramona Ioana Bruynseels, deputat AUR de Cluj, a reacționat public la demersul Corinei Atanasiu și a pus problema într-o perspectivă mai largă, legată de educația religioasă, tradiție și identitate.
Poziția parlamentarei AUR a fost transmisă într-un comunicat al partidului, preluat și de AGERPRES. Bruynseels respinge interpretarea potrivit căreia simpla participare a copiilor la Te Deum ar reprezenta o formă de îndoctrinare și susține că tinerii ar trebui să aibă posibilitatea să cunoască viața Bisericii înainte de a decide singuri ce raport vor avea cu religia.
„Doamna Corina Atanasiu, dacă îndepărtăm copiii de Biserică și de Dumnezeu, ce se va alege de societatea noastră?”, este întrebarea în jurul căreia deputata AUR își construiește intervenția publică.
Bruynseels amintește că slujbele de Te Deum sunt legate de mult timp de momente solemne, sărbători și începuturi importante din viața comunităților.
În interpretarea sa, participarea la un asemenea moment poate reprezenta o formă de cunoaștere a tradiției, nu o obligație de asumare a credinței.
„Ca să aleagă trebuie să aibă opțiuni”
Acesta este, de fapt, argumentul central formulat de parlamentara AUR: libertatea de alegere presupune și posibilitatea de a cunoaște.
Bruynseels susține că tinerii trebuie să își poată cunoaște „istoria, tradițiile, credința bunicilor lor”, după care să fie liberi să decidă dacă vor sau nu să urmeze o viață religioasă. În formularea sa, „ca să aleagă trebuie să aibă opțiuni”, iar copiii au nevoie de repere și de acces la informații despre tradiția religioasă.
Este o perspectivă diferită de cea exprimată de Corina Atanasiu, dar cele două poziții pornesc, cel puțin declarativ, de la aceeași noțiune: libertatea de alegere.
Diferența majoră este legată de modul în care aceasta trebuie garantată.
Pentru Bruynseels, accesul la Biserică și la tradiția creștină este o condiție pentru ca tinerii să poată face ulterior o alegere informată. Pentru Atanasiu, libertatea religioasă presupune ca participarea la un act de cult să fie explicit voluntară și ca elevul să nu fie pus în situația de a se retrage dintr-un grup pentru a-și proteja propriile convingeri.
Corina Atanasiu: „Credința este o alegere. Nu se face cu catalogul în mână”
Poziția deputatei USR este mai nuanțată decât ideea că aceasta s-ar opune pur și simplu participării elevilor la biserică.
Atanasiu și-a concentrat critica asupra formulării folosite în adresa Inspectoratului Școlar.
„Credința este o alegere. Nu se face cu catalogul în mână”, a transmis aceasta.
Deputata a atras atenția asupra expresiei „vor asigura participarea”, pe care a interpretat-o ca fiind imperativă. În plus, a susținut că documentul nu menționa acordul părinților, caracterul facultativ sau situația elevilor care nu doresc să participe.
Atanasiu a cerut CNCD să analizeze situația, invocând inclusiv dreptul unui copil de a nu participa la un act religios.
„Credința se respectă, nu se impune”, și-a sintetizat deputata USR poziția.
Bruynseels respinge acuzația de „îndoctrinare”
Ramona Bruynseels consideră însă disproporționată transformarea unei slujbe tradiționale într-un subiect care să ajungă în atenția CNCD.
În declarația sa, deputata AUR afirmă că participarea la Te Deum nu ar trebui echivalată cu îndoctrinarea, ci văzută drept o posibilitate de apropiere și cunoaștere a unei dimensiuni importante a culturii și istoriei românești.
De aici, discursul parlamentarei devine mai dur și capătă o pronunțată dimensiune politică.
Bruynseels o întreabă retoric pe Corina Atanasiu dacă următorii pași ar putea fi eliminarea icoanelor din sălile de clasă sau contestarea altor manifestări religioase. Sunt însă scenarii retorice invocate de deputata AUR, nu măsuri propuse de Atanasiu.
Această distincție este importantă: din declarațiile publice identificate ale deputatei USR în cazul de la Cluj rezultă o contestare a caracterului presupus obligatoriu al participării la Te Deum, nu o solicitare de interzicere a accesului elevilor la biserică.
Disputa ajunge și la bursele elevilor
Bruynseels extinde atacul politic și către politicile educaționale susținute de USR, acuzând partidul Corinei Atanasiu că nu poate revendica exclusiv preocuparea pentru drepturile copiilor.
Deputata AUR introduce în argumentație și tema burselor școlare, susținând că USR ar fi sprijinit anterior reduceri care i-ar fi afectat pe elevi. Afirmația apare în comunicatul politic al AUR și trebuie tratată ca o acuzație a partidului, nu ca un fapt demonstrat de sursele consultate pentru acest articol.
În același registru, Bruynseels acuză adversarii politici că urmăresc apariția unei generații lipsite de repere spirituale. Este, din nou, interpretarea politică formulată de parlamentara AUR, nu o intenție declarată de USR sau de Corina Atanasiu.
Aiud, Gherla și Sighet, invocate în argumentația deputatei AUR
Finalul intervenției Ramonei Bruynseels mută discuția într-un registru istoric.
Parlamentara amintește suferințele din închisorile comuniste de la Aiud, Gherla și Sighet și le leagă de libertatea religioasă de care societatea românească beneficiază astăzi.
În viziunea sa, posibilitatea de a participa la viața religioasă reprezintă tocmai una dintre libertățile care trebuie protejate într-o societate democratică.
Este unul dintre cele mai puternice elemente ideologice ale intervenției AUR și explică de ce o dispută pornită de la o adresă administrativă a ajuns să fie prezentată drept o confruntare despre valorile societății.
În fond, disputa are două întrebări diferite
Controversa de la Cluj riscă să amestece două probleme care nu sunt identice.
Prima este dacă elevii pot participa la un Te Deum. Nu rezultă din poziția Corinei Atanasiu că aceasta ar cere interzicerea unei participări voluntare.
A doua întrebare, și cea care a generat sesizarea CNCD, este dacă o instituție publică poate cere școlilor să „asigure participarea” unei clase, fără ca documentul respectiv să precizeze explicit caracterul voluntar, acordul părinților și alternativa pentru elevii care nu vor să ia parte la actul religios. Aceasta este problema concretă ridicată de Atanasiu.
Ramona Bruynseels mută însă accentul de la procedură la efectul social și cultural pe care îl vede într-o distanțare între școală și Biserică.
Din această diferență de perspectivă se naște întreaga confruntare.
O dezbatere mai mare decât slujba de la Cluj
Cazul arată cât de sensibilă rămâne relația dintre școala publică, religie, libertatea de conștiință și tradiția majoritară.
Există un principiu care poate acomoda ambele dimensiuni: libertatea religioasă protejează atât dreptul unei persoane de a-și manifesta credința, cât și dreptul de a nu participa la practici religioase. Disputa politică apare atunci când trebuie stabilit cum se aplică acest principiu în cazul minorilor și al instituțiilor publice.
Pentru Corina Atanasiu, linia roșie este caracterul obligatoriu pe care îl vede în formularea Inspectoratului: „Credința se respectă, nu se impune.”
Pentru Ramona Ioana Bruynseels, riscul este opus: ca, în numele protejării libertății, copiii să fie îndepărtați de tradiția religioasă înainte să aibă șansa să o cunoască. De aici și întrebarea prin care deputata AUR a transformat cazul de la Cluj într-o dezbatere politică națională: „Dacă îndepărtăm copiii de Biserică și de Dumnezeu, ce se va alege de societatea noastră?”
Dincolo de confruntarea AUR–USR, miza concretă rămâne însă una mai precisă: cum poate școala publică să păstreze legătura cu tradițiile comunității fără ca participarea la un act de cult să devină o obligație pentru elevii care au alte credințe sau convingeri.