Într-un moment tensionat al dezbaterilor politice, România se află în fața unei posibile schimbări majore a structurii sale administrative. Proiectul de regionalizare al fostului deputat Tudor Benga propune o nouă organizare a țării în 12 regiuni, modificând profund actuala hartă administrativă. Această schimbare ar implica comasarea mai multor județe și redefinirea unor teritorii, inclusiv a capitalei.
„Viziunea pe care o propun pleacă de la nevoia imperioasa de reduce fragmentarea administrativă a țării și implicit risipa bugetara aferentă, de a eficientiza absorbția fondurilor europene, și de a avea localități capabile să se autosustina și să livreze servicii publice de calitate cetățenilor fără a fi veșnic cu căciula în mână la ușa guvernului și șefilor de partid. Am propus o viziune de comasare județelor care să respecte identitățile tradiționale ale celor zece mari regiuni istorice ale țării, dar totodată și fluxurile umane, economice și logistice ale României de azi” anunțat Tudor Benga, fost deputat USR, în 2023.
Conform inițiatorilor proiectului, noua structură administrativă ar urma să înlocuiască actualele județe cu regiuni mai mari, pentru o mai bună gestionare a resurselor și o mai mare eficiență administrativă. Principalele schimbări propuse includ:
- Reducerea numărului de unități administrative – Se dorește înlocuirea celor 41 de județe actuale cu 12 regiuni mai mari, fiecare cu propriul centru administrativ.
- Reorganizarea municipiului București – Capitala ar putea deveni o entitate administrativă distinctă, cu un statut special, similar altor metropole europene.
- Gestionarea descentralizată a fondurilor – Autoritățile locale ar putea primi mai multă autonomie financiară și administrativă pentru dezvoltarea regională.
Reforma administrativ-teritorială a stârnit deja numeroase controverse în rândul politicienilor și al opiniei publice. În timp ce unii lideri politici consideră că regionalizarea este esențială pentru modernizarea României, alții se tem că procesul ar putea crea noi probleme și inechități între regiuni.
Practic, mai multe reședințe de județ își vor pierdea rolul de astăzi. De exemplu, municipiile Arad (Arad) și Deva (Hunedoara) vor fi „înghițite” de Timișoara în viitoarea regiune de vest. Apoi, Oradea (Bihor) e foarte posibil să-și cedeze din atribuții Clujului iar Alba Iulia (Alba) cel mai probabil va fi un oraș într-o regiune unde reședința de regiune va fi Brașov… sau Sibiu.
Una dintre cele mai mari provocări ale acestui proiect este cum vor fi împăcate orașele care au rivalități istorice. De exemplu, cum îi vor convinge pe arădeni să accepte o regiune condusă de Timișoara sau pe orădeni să fie sub coordonarea Clujului? Orgoliile locale și competiția pentru resurse ar putea face imposibilă aplicarea acestei reforme.
Cum ar putea arăta cele 12 județe ale României:
– Judeţul Crişana Maramureş include fostele judeţe Satu Mare, Maramureş şi Bihor;
– Judeţul Transilvania Nord Vest include fostele judeţe Sălaj, Bistriţa Năsăud, Cluj şi Mureş;
– Judeţul Transilvania Sud Vest include fostele judeţe Alba, Himedoara şi Sibiu;
– Judeţul Transilvania Sud Est include fostele judeţe Braşov, Covasna şi Harghita;
– Judeţul Banat include fostele judeţe Arad, Timiş şi Caraş Severin;
– Judeţul Bucovina Moldova Nord include fostele judeţe Suceava şi Botoşani;
– Judeţul Moldova Centru include fostele judeţe Iaşi, Neamţ, Vaslui şi Bacău;
– Judeţul Dunăre Carpaţi Curbură include fostele judeţe Vrancea, Buzău, Brăila şi Galaţi;
– Judeţul Oltenia include fostele judeţe Vâlcea, Goij, Mehedinţi, Dolj şi Olt;
– Judeţul Muntenia Nord include fostele judeţe Argeş, Dâmboviţa şi Prahova;
– Judeţul Muntenia Sud include fostele judeţe Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi Giurgiu, Teleorman, precum şi Municipiul Bucureşti;
– Judeţul Dobrogea include fostele judeţe Constanţa şi Tulcea
Dezbaterea privind reorganizarea administrativ-teritorială este în plină desfășurare, iar guvernul urmează să prezinte o variantă finală a proiectului. Dacă va fi aprobată, această reformă ar putea marca una dintre cele mai importante schimbări din istoria administrativă a României.
Până atunci, rămâne de văzut cum vor evolua discuțiile și ce impact va avea această decizie asupra întregii țări.
„Paie pe foc” a pus și premierul Marcel Ciolacu care recent a participat la întâlnirea membrilor Asociației Comunelor din România, de la București, unde le-a cerut să susțină demararea reformei administrative: „Nu mai putem continua un sistem administrativ, ultimul din Europa, pe un schelet comunist”