Un nou partid prezidențial, rezultat dintr-o alianță/comasare între USR, Forța Dreptei, PMP dar care are în vedere și partide mai tinere precum REPER, SENS sau DREPT, este extrem de probabil în toamna acestui an. O formațiune care, deși nu va fi asumată direct de noul președinte al României, Nicușor Dan, va purta amprenta viziunii sale politice.
Nicușor Dan nu a uitat. Pe 1 iunie 2017, și-a dat demisia din partidul pe care l-a fondat, Uniunea Salvați România (USR), în urma unui conflict intern profund. Atunci, Biroul Național al USR a decis ca formațiunea să se opună modificării Constituției pentru definirea familiei exclusiv ca uniunea dintre un bărbat și o femeie.
Decizia a fost susținută de o majoritate din conducerea partidului – în special de Cristian Ghinea și echipa condusă de Dan Barna, care au cerut o poziționare fermă pe această temă. Nicușor Dan, însă, a considerat că o astfel de poziționare ideologică restrânge baza electorală a partidului, încălcând principiile fondatoare ale unei formațiuni deschise tuturor cetățenilor, indiferent de convingerile lor personale.
Ulterior, relația dintre Nicușor Dan și USR a devenit una conjuncturală, fără o direcție clară sau un parteneriat solid. În ciuda aprecierii constante „la firul ierbii” din partea simpatizanților și a membrilor de rând, conducerea formată în jurul tandemului Ghinea-Barna l-a ținut pe fondatorul partidului în afara deciziilor majore.
Totuși, Nicușor Dan nu a uitat niciodată cine i-a fost alături. În special în momentele-cheie ale carierei sale – când părea că totul este împotrivă lui – sprijinul a venit din partea Lui Ludovic Orban (Forța Dreptei) și Eugen Tomac (PMP).
În 2020, când USR încerca să impună candidatura lui Vlad Voiculescu la Primăria Capitalei, Ludovic Orban, lider al PNL la acea vreme, a fost cel care a mizat pe Nicușor Dan și a pus întreaga structură liberală în spatele acestuia. Fără acest sprijin logistic, victoria din București ar fi fost improbabilă.
În 2024, deși Orban nu mai făcea parte din PNL, partidul său – Forța Dreptei – a continuat să îl sprijine pe Nicușor Dan, contribuind la accederea acestuia în turul doi și, ulterior, la câștigarea alegerilor prezidențiale.
Este încă devreme pentru a vorbi în detaliu despre componența viitorului partid, însă surse apropiate lui Nicușor Dan susțin că acesta dorește să atragă fețe noi din societatea civilă, oameni din mediul universitar, academic, reprezentanți ai mediului antreprenorial dar și lideri consacrați precum Ludovic Orban și Eugen Tomac.
Să nu uităm că fostul prim-ministru liberal și fondator al formațiunii Forța Dreptei, Ludovic Orban și-a clădit, în ultimii ani, o relație solidă și autentică cu primarii din întreaga țară, indiferent de culoarea lor politică: „Orban ne răspundea direct la telefon. Știa problemele fiecărei comunități, chiar și cele care nu țineau neapărat de guvern”, declara un primar liberal din Transilvania, subliniind stilul direct și implicat al fostului premier.
Apoi, să nu uităm de legăturile lui Eugen Tomac din Republica Moldova dar și excelentele relații în grupul PPE, fiind extrem de utile unui partid tânăr.
Nicușor Dan va rămâne formal neutru politic în funcția prezidențială, însă este evident că va sprijini un proiect politic de dreapta, care să militeze pentru: alegerea primarilor în două tururi de scrutin și reorganizarea administrativ-teritorială a României
Aceste două obiective, considerate esențiale pentru modernizarea statului, vor constitui piatra de temelie a noului partid prezidențial.
În mod cert, aceste direcții vor provoca reacții dure din partea PSD, care s-a opus în trecut ambelor reforme. În schimb, în PNL, ar putea apărea punți de colaborare – în special prin lideri pragmatici precum Ilie Bolojan, care împărtășesc o viziune administrativă eficientă.
În plus, noul proiect politic își propune să atragă lideri independenți cu succes electoral dovedit, precum Sabin Sărmaș, candidatul independent la Primăria Cluj-Napoca în 2024, care a reușit să polarizeze electoratul urban tânăr și educat.
România ar putea asista, în următorul ciclu electoral, la apariția unei noi forțe de dreapta – un partid prezidențial susținut informal de Nicușor Dan, dar construit pe fundamente ideologice clare: reforma statului, meritocrație, responsabilitate fiscală și implicarea societății civile.