Județul Hunedoara se află în prima linie a discuțiilor despre reorganizarea administrativ-teritorială a României. PSD pregătește o reformă care ar putea duce la comasarea unor comune și la reducerea numărului de primării, iar cifrele ultimului recensământ arată amploarea problemei demografice: 25 dintre cele 55 de comune hunedorene au mai puțin de 1.500 de locuitori. Împreună, acestea însumează 21.092 de persoane, mai puțin decât populația unui oraș de dimensiuni medii. Cea mai mică dintre ele, Bătrâna, avea doar 88 de locuitori în 2021.
Discuțiile despre reforma administrativă au fost relansate după ce conducerea PSD a decis, luni, 26 octombrie 2026, să propună Guvernului o reorganizare a localităților mici, printr-un proiect legislativ care ar urma să fie promovat până în martie 2027.
La nivel național, 429 de unități administrativ-teritoriale au cel mult 1.500 de locuitori, potrivit unei centralizări prezentate în contextul planului de comasare voluntară.
Hunedoara figurează în această statistică pe locul al doilea la nivel național, la egalitate cu județul Caraș-Severin, fiecare având câte 25 de unități administrativ-teritoriale încadrate în pragul demografic analizat.
Însă există o precizare esențială: cele 25 de localități din centralizarea națională nu reprezintă o listă oficială a primăriilor care vor dispărea.
De asemenea, potrivit populației rezidente de la Recensământul Populației și Locuințelor din 2021, în județul Hunedoara există 25 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori.
Hunedoara, printre județele cu cele mai multe comune mici din România
Potrivit datelor prezentate în dezbaterea privind reforma administrativă, cele mai multe unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori se află în județele Alba, Caraș-Severin, Hunedoara și Cluj.
Situația la nivel național este următoarea:
| Județ | Unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori |
|---|---|
| Alba | 27 |
| Caraș-Severin | 26 |
| Hunedoara | 25 |
| Cluj | 25 |
| Mehedinți | 23 |
| Olt | 23 |
| Dolj | 21 |
| Teleorman | 20 |
| Arad | 18 |
| Buzău | 16 |
Aceste cifre evidențiază dificultățile demografice cu care se confruntă numeroase comunități rurale, în special cele din zonele montane și din regiunile afectate de migrație.
În Hunedoara, problema este accentuată de particularitățile geografice ale județului, unde numeroase sate sunt situate în zone greu accesibile, la distanțe considerabile de principalele centre urbane.
Lista completă a celor 25 de comune din Hunedoara cu sub 1.500 de locuitori
Conform populației rezidente înregistrate la ultimul recensământ, din 2021, 25 de comune hunedorene se situează sub pragul de 1.500 de locuitori.
Acestea sunt:
| Nr. | Comuna | Populație – Recensământ 2021 |
|---|---|---|
| 1 | Bătrâna | 88 |
| 2 | Bunila | 247 |
| 3 | Bulzeștii de Sus | 275 |
| 4 | Lelese | 339 |
| 5 | Cerbăl | 403 |
| 6 | Toplița | 624 |
| 7 | Cârjiți | 686 |
| 8 | Burjuc | 734 |
| 9 | Vorța | 748 |
| 10 | Balșa | 753 |
| 11 | Lunca Cernii de Jos | 758 |
| 12 | General Berthelot | 790 |
| 13 | Blăjeni | 883 |
| 14 | Tomești | 912 |
| 15 | Mărtinești | 939 |
| 16 | Vălișoara | 1.018 |
| 17 | Sarmizegetusa | 1.018 |
| 18 | Bănița | 1.092 |
| 19 | Răchitova | 1.127 |
| 20 | Ribița | 1.170 |
| 21 | Gurasada | 1.193 |
| 22 | Peștișu Mic | 1.250 |
| 23 | Bucureșci | 1.284 |
| 24 | Densuș | 1.301 |
| 25 | Lăpugiu de Jos | 1.460 |
Aproape jumătate dintre comunele județului Hunedoara se află sub pragul de 1.500 de locuitori.
Mai exact, cele 25 de comune reprezintă aproximativ 45,5% din totalul celor 55 de comune ale județului.
În schimb, comuna Ghelari, cu 1.501 locuitori la recensământ, depășește pragul analizat cu o singură persoană.
Bătrâna, comuna cu numai 88 de locuitori. Un caz extrem al depopulării rurale
Comuna Bătrâna reprezintă unul dintre cele mai spectaculoase exemple ale depopulării satelor românești.
Situată într-o zonă montană a județului Hunedoara, aceasta avea numai 88 de locuitori la recensământul din 2021.
Bătrâna este considerată cea mai mică comună din România din punctul de vedere al populației rezidente.
Într-o asemenea comunitate, funcționarea unei administrații locale presupune cheltuieli care trebuie raportate la un număr extrem de redus de contribuabili.
Primăria trebuie să asigure activități administrative, gestionarea patrimoniului, evidența fiscală, aplicarea hotărârilor consiliului local și alte servicii prevăzute de lege.
Problema devine și mai complexă atunci când locuitorii sunt răspândiți în sate izolate, iar accesul la infrastructură este dificil.
O eventuală comasare ar putea reduce anumite cheltuieli administrative, dar ar ridica întrebări importante privind distanța până la noul sediu al primăriei și posibilitatea cetățenilor de a beneficia în continuare de servicii publice.
Cinci comune din Hunedoara au mai puțin de 500 de locuitori
Datele recensământului arată că cinci comune hunedorene au sub 500 de locuitori:
- Bătrâna – 88 de locuitori;
- Bunila – 247;
- Bulzeștii de Sus – 275;
- Lelese – 339;
- Cerbăl – 403.
Aceste localități sunt printre cele mai vulnerabile din punct de vedere demografic.
Populația redusă înseamnă, de regulă, o bază mai mică de venituri proprii pentru bugetul local.
În același timp, administrațiile trebuie să gestioneze probleme care nu dispar odată cu scăderea populației: drumuri, iluminat public, servicii sociale, intervenții în situații de urgență și întreținerea infrastructurii.
În cazul comunelor montane, costurile acestor servicii pot fi influențate semnificativ de distanțe și de condițiile geografice.
De aceea, reforma administrativă nu poate fi analizată exclusiv prin raportarea numărului de angajați ai primăriei la numărul locuitorilor.
De ce apar 26 de localități în centralizarea națională, dar numai 25 la recensământ?
O diferență importantă apare între statistica prezentată în contextul reformei și datele ultimului recensământ.
Centralizarea națională indică 26 de unități administrativ-teritoriale din Hunedoara cu cel mult 1.500 de locuitori.
În schimb, lista comunelor cu populație rezidentă sub 1.500 de locuitori la recensământul din 2021 cuprinde 25 de comune.
Această diferență poate apărea atunci când sunt folosite surse statistice sau momente de referință diferite.
În România, populația rezidentă și populația după domiciliu nu reprezintă același indicator.
Populația rezidentă include persoanele care locuiesc în mod obișnuit într-o localitate, în timp ce populația după domiciliu se raportează la adresa înscrisă în documentele de identitate.
De asemenea, datele demografice se modifică în timp, prin nașteri, decese și migrație.
Până la publicarea criteriilor oficiale ale reformei, nu se poate afirma că toate cele 26 de localități din centralizarea națională vor fi comasate.
PSD pregătește reforma administrativă până în martie 2027
Conducerea PSD a decis să susțină promovarea unei reorganizări administrativ-teritoriale prin lege.
Președintele partidului, Sorin Grindeanu, a anunțat intenția de a solicita Guvernului să își angajeze răspunderea în Parlament pentru proiectul de reformă.
Calendarul politic prezentat indică luna martie 2027 drept termen pentru promovarea acestei inițiative.
Obiectivul declarat este reducerea cheltuielilor administrative și reorganizarea localităților mici, cu păstrarea serviciilor publice pentru cetățeni.
Proiectul ar urma să fie coordonat din partea PSD de europarlamentarul Dragoș Benea.
Totuși, până în prezent nu au fost stabilite public criteriile concrete pe baza cărora ar urma să fie comasate localitățile.
Nu este clar nici dacă reforma va utiliza un prag fix de populație sau dacă vor fi luate în calcul și alte elemente, precum suprafața comunelor, distanțele dintre localități, veniturile proprii ori accesul la infrastructură.
Comasare voluntară sau reorganizare obligatorie? Două proiecte diferite
În dezbaterea publică au fost prezentate două variante de reorganizare administrativă.
Prima variantă este comasarea voluntară.
Aceasta ar presupune unirea unor localități în urma consultării comunităților, inclusiv prin referendum, în condițiile prevăzute de lege.
Ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, a prezentat pragul de 1.500 de locuitori în contextul acestui mecanism.
Localitățile care decid să se unească ar putea beneficia de stimulente financiare și de prioritate la anumite investiții.
A doua variantă este reorganizarea prin lege, susținută de PSD.
În acest scenariu, comasările ar urma să fie realizate după criterii care nu au fost încă stabilite.
Diferența este esențială.
Pragul de 1.500 de locuitori nu poate fi considerat automat criteriul final al reformei legislative.
Prin urmare, cele 25 de comune hunedorene identificate la recensământ nu trebuie prezentate drept localități condamnate la desființare.
Ce s-ar putea întâmpla cu primăriile din Hunedoara
Dacă reforma administrativă va fi adoptată, unele comune ar putea fi reunite în unități administrativ-teritoriale mai mari.
O asemenea reorganizare ar putea presupune reducerea numărului de primari și consilii locale, precum și unificarea unor servicii administrative.
De exemplu, două comune care în prezent au primării separate ar putea forma o singură administrație.
Aceasta ar putea gestiona un buget comun, personal administrativ comun și proiecte de investiții pentru întregul teritoriu rezultat.
În teorie, o asemenea structură ar putea reduce anumite cheltuieli de funcționare.
În practică, rezultatele ar depinde de modul în care este realizată reorganizarea.
Economiile nu ar fi automate, deoarece noua administrație ar trebui să deservească în continuare toate satele componente.
De asemenea, comasarea a două comune nu înseamnă dispariția ambelor primării, ci reducerea numărului total de administrații cu una.
Problema majoră a Hunedoarei: satele izolate și distanțele mari
Județul Hunedoara are particularități geografice care ar putea complica o reformă bazată exclusiv pe numărul locuitorilor.
Numeroase comune sunt situate în zone montane sau deluroase, cu sate dispersate și drumuri care pot deveni greu practicabile în sezonul rece.
Bunila, Lelese, Cerbăl, Toplița, Lunca Cernii de Jos și Bătrâna sunt exemple de comunități în care relieful și distanțele reprezintă factori importanți.
Pentru locuitorii acestor comune, mutarea sediului administrativ într-o altă localitate ar putea însemna deplasări mai lungi pentru rezolvarea problemelor curente.
Obținerea unor documente, plata taxelor locale sau solicitarea unor servicii sociale ar putea deveni mai dificile dacă nu sunt păstrate puncte administrative apropiate de cetățeni.
În special persoanele vârstnice ar putea fi afectate de reducerea accesului fizic la serviciile publice.
O reformă eficientă ar trebui să țină cont de aceste realități și să prevadă soluții pentru comunitățile izolate.
Ce se întâmplă cu angajații primăriilor și cu investițiile locale?
Un alt subiect important privește personalul administrațiilor locale.
Dacă două sau mai multe primării ar fi comasate, ar trebui stabilit ce se întâmplă cu funcționarii publici și personalul contractual.
De asemenea, ar fi necesare reguli pentru preluarea patrimoniului, a obligațiilor financiare și a contractelor aflate în derulare.
Numeroase comune au proiecte de modernizare a drumurilor, alimentare cu apă, canalizare, iluminat public și eficiență energetică.
În cazul reorganizării, continuitatea acestor investiții ar trebui asigurată printr-un cadru legislativ clar.
În lipsa unor reguli precise, există riscul întârzierii proiectelor și al apariției unor dificultăți administrative.
Ar putea dispărea 25 de primării din Hunedoara?
În acest moment, nu există o decizie oficială privind desființarea a 25 de primării din județul Hunedoara.
Cifra de 26 provine din centralizarea unităților administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori prezentată în contextul reformei.
Aceasta nu indică numărul exact al primăriilor care ar urma să dispară.
Numărul efectiv al administrațiilor desființate ar depinde de criteriile finale, de localitățile incluse în reorganizare și de modul în care ar fi realizate comasările.
Este posibil ca anumite comune să nu fie vizate, chiar dacă au puțini locuitori, în cazul în care viitoarea legislație va prevedea criterii suplimentare sau excepții.
Totodată, nu poate fi exclus ca reforma legislativă să includă și alte localități, dacă vor fi adoptate criterii diferite de pragul demografic discutat în prezent.
Hunedoara, în fața unei schimbări administrative majore
Cu 25 de comune sub 1.500 de locuitori la ultimul recensământ, județul Hunedoara se confruntă cu o realitate demografică dificilă.
În unele comunități, scăderea populației a ajuns la niveluri care ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea administrației locale.
Pe de altă parte, existența unor sate izolate, a unui relief dificil și a unei populații îmbătrânite face ca reorganizarea să fie mai complicată decât o simplă reducere a numărului de primării.
Reforma administrativă ar putea redesena harta județului Hunedoara, dar succesul ei nu va putea fi măsurat doar prin numărul primarilor sau al consilierilor locali eliminați.
Criteriul esențial va fi dacă locuitorii comunelor afectate vor beneficia de servicii publice mai bune, investiții mai eficiente și o administrație capabilă să răspundă nevoilor comunităților.
Până la prezentarea proiectului legislativ și a criteriilor oficiale, cele 25 de comune hunedorene cu sub 1.500 de locuitori rămân localități care se încadrează într-un prag demografic discutat în contextul reformei, nu primării pentru care s-a decis desființarea.