Reforma administrativă anunțată de premierul Ilie Bolojan continuă să stârnească dezbateri aprinse. Conform datelor oficiale, în județul Bihor există în prezent 3.947 de posturi ocupate în administrația locală. Dacă s-ar aplica reducerea de 40% din plafoanele maxime, efectul real asupra posturilor ocupate ar fi de 153 de posturi eliminate, adică aproximativ -2% din totalul angajaților.
În practică, această ajustare ar afecta doar 16 unități administrativ-teritoriale (UAT) din cele 102 existente în județ, ceea ce înseamnă că 17% dintre primării ar fi nevoite să opereze restructurări.
Premierul Ilie Bolojan a explicat logica acestei reforme: „Doar puțin peste 13.000 de posturi la nivel național ocupate efectiv în 1.655 de primării ar urma să fie desființate în cadrul reformei administrative, restul posturilor fiind neocupate. Dacă vrem să avem o reducere de exemplu de 5% efectivă a personalului în administrația publică locală din România înseamnă, pe principiul pe care vi l-am arătat, că ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim ca să avem un efect asupra posturilor ocupate.”
Astfel, în județul Bihor, reducerea propusă nu ar duce la un val de concedieri, ci mai degrabă la o ajustare punctuală, cu impact limitat asupra funcționării primăriilor.
Datele arată că, deși reforma administrativă este prezentată la nivel național ca o măsură de amploare, efectele imediate în județe precum Bihor ar fi moderate: doar câteva primării ar trebui să reducă personalul, iar procentul posturilor ocupate vizat rămâne scăzut. În schimb, măsura ar putea genera o eficientizare a cheltuielilor publice și o mai bună corelare între numărul de angajați și nevoile reale ale administrației.