Creșterea accelerată a prețurilor la energie readuce în prim-plan una dintre cele mai sensibile probleme ale economiei românești. După mai mulți ani în care investițiile în noi capacități de producție au fost întârziate, iar proiecte strategice au rămas blocate în instanțe sau în proceduri administrative, piața energiei începe să resimtă din plin lipsa unor surse stabile de producție.
Senatorul AUR de Cluj, Cristian Șipoș, susține că valorile înregistrate în ultimele zile pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) reprezintă un semnal de alarmă pentru întreaga economie și avertizează că, fără investiții rapide în hidroenergie și centrale pe gaz, România riscă să intre într-o perioadă în care energia va deveni tot mai scumpă.
Potrivit parlamentarului, pragul de 2.500 lei/MWh reprezintă limita peste care energia devine extrem de costisitoare, iar în ultimele două zile această valoare a fost depășită semnificativ.
„Pe piața de energie există un prag psihologic și economic dincolo de care lucrurile devin îngrijorătoare: 2.500 de lei pentru un Megawatt-oră. Orice depășește această valoare înseamnă energie extrem de scumpă, ale cărei efecte se vor simți în toată economia.
Din păcate, zilele acestea am depășit acest prag cu mult. Pe 24 iunie am avut un preț maxim de 3.470,38 lei/MWh, iar pe 25 iunie s-a ajuns la 3.474,30 lei/MWh. Vorbim de prețuri cu aproape 1.000 de lei peste pragul de alertă”, afirmă Cristian Șipoș.
Vârfurile de consum din timpul serii împing prețurile în sus
Senatorul explică faptul că cele mai mari prețuri apar în intervalul serii, atunci când producția de energie fotovoltaică dispare, iar consumul populației crește odată cu întoarcerea oamenilor acasă.
„Seara energia devine un lux. Odată cu apusul, zecile de mii de panouri fotovoltaice nu mai produc energie, iar consumul crește. Pentru a acoperi cererea internă, sistemul trebuie să se bazeze masiv pe importuri și acolo intervine costul speculativ datorat modalității actuale de stabilire a prețului marginal”, susține acesta.
România pierde capacități de producție înainte de a construi altele noi
Cristian Șipoș atrage atenția că situația s-ar putea agrava în următoarele luni, în contextul în care România urmează să închidă noi grupuri energetice pe cărbune, fără ca alternativele promise să fie încă funcționale.
Potrivit senatorului, până la sfârșitul lunii august 2026, Complexul Energetic Oltenia va retrage din exploatare încă 710 MW capacitate de producție pe cărbune, în baza angajamentelor asumate față de Comisia Europeană.
În schimb, noile centrale pe gaz de la Ișalnița și Turceni, finanțate prin Fondul de Modernizare, înregistrează întârzieri.
„Dacă am fi avut astăzi o capacitate instalată funcțională în aceste centrale pe gaz, alături de unități hidro, vârfurile de consum de seară ar fi fost acoperite rapid din producția internă, la costuri corecte”, afirmă parlamentarul.
Hidrocentralele aproape finalizate, dar nefuncționale
Senatorul AUR consideră că una dintre cele mai mari probleme o reprezintă proiectele hidroenergetice care au rămas ani întregi blocate, deși multe dintre ele sunt aproape finalizate.
Acesta oferă drept exemple hidrocentrala Răstolița, realizată în proporție de peste 95%, amenajarea hidroenergetică Livezeni–Bumbești, aflată la aproximativ 93% stadiu de execuție, dar și centrala pe gaz de la Iernut, unde lucrările au depășit 90%.
„Ce bine ar fi fost dacă aceste proiecte energetice ar fi fost realizate și funcționale și nu ar fi fost blocate atâția ani pentru acel ultim 5-10% rămas de executat. O hidrocentrală poate fi pornită rapid, aducând energie exact atunci când avem nevoie, seara, când prețul explodează”, spune Șipoș.
Critici privind administrarea resurselor energetice
În declarația sa, senatorul critică și ceea ce consideră a fi decizii greșite privind administrarea resurselor energetice strategice ale României.
Acesta face referire inclusiv la proiectul hidroenergetic Tarnița-Lăpuștești, despre care afirmă că reprezintă una dintre cele mai importante resurse energetice rămase nevalorificate.
„Energia hidro este inepuizabilă, este disponibilă rapid și reprezintă un avantaj geografic pe care puține state îl au. Păstrarea și dezvoltarea acestei resurse ar trebui să reprezinte baza securității energetice a României”, susține senatorul.
Soluția propusă: un mix energetic echilibrat
În opinia lui Cristian Șipoș, reducerea prețurilor la energie nu poate fi obținută doar prin măsuri administrative sau plafonări temporare, ci prin creșterea capacităților interne de producție.
Senatorul propune accelerarea proiectelor hidroenergetice și dezvoltarea unui mix energetic bazat pe hidro, nuclear, gaze naturale, energie solară și eoliană.
Totodată, acesta consideră că este necesară schimbarea mecanismului de formare a prețului pe piața energiei, astfel încât acesta să nu mai fie influențat exclusiv de sistemul actual al prețului marginal.
„Soluția pentru un viitor cu energie ieftină pentru români și pentru industria românească este revenirea la un mix energetic sănătos, cu energia hidro având o pondere crescută, alături de celelalte capacități convenționale. La fel de importantă este schimbarea modalității de stabilire a prețului, astfel încât acesta să nu mai fie speculativ, pe bază de preț marginal, cum este în prezent”, concluzionează senatorul AUR de Cluj.