Sfântul Vasile cel Mare a trăit în secolul al IV-lea, pe vremea împăratului Valens, când Biserica era tare prigonită de necredința lui Arie. Sfântul Ierarh Vasile a apărat cu toată puterea dreapta credință și a îndrăznit să mustre chiar în față pe împăratul Valens, căzut și el în erezia lui Arie.
Este primul care întemeiază pe lângă biserici aziluri și spitale pentru săraci.
Tatăl lui Vasile era din Pont și se numea tot Vasile, iar mama sa era din Capadocia și se numea Emilia. Sfântul Vasile a întrecut în știință pe cei din timpul său și pe cei din vechime, căci învățase toată filozofia și toate științele din vremea aceea. Apoi, a fost sfințit arhiereu al Arhiepiscopiei din Cezareea Capadociei.
Sfântul Vasile a fost “un om foarte înalt la stat și drept ca o făclie, uscățiv și slăbit de ajunare și de veghere, oacheș la față, dar obrazul îngălbenit, nasul lunguieț, sprâncenele cercuite și plecate, asemenea omului gânditor, fruntea încrețită, umerii obrajilor ieșiți, tâmplele adâncite, cam pleșuv la păr, cu barba destul de lungă, căruntă pe jumătate”.
Sfântul Vasile a dus lupte grele pentru credința ortodoxă. Prin cuvântările sale, sfântul a lovit în credințele ereticilor, apoi a dat învățături și îndemnuri pentru buna întocmire a vieții de zi cu zi, a luminat tainele cele adânci ale făpturii, a păstorit ”turma lui Hristos”, învățând pe toți și ajutând pe săraci, pe bolnavi și pe bătrâni, în așezământul său vestit, numit Vasiliada.
Sfântul Vasile cel Mare a trecut către Domnul în anul 379, când nu împlinise încă 50 de ani.
Prima zi a anului, care celebrează sărbătoarea Sfântului Vasile, este o zi cu rădăcini creștine, ancorată în marea sărbătoare a Crăciunului, fiind denumită și Crăciunul Mic sau Fratele Crăciunului. În tradiția populară, Sfântul Vasile apare ca unul dintre sfinții care au făcut minunile cele mai mari, fiind păzitor de duhuri rele.
Se spune că rugăciunile Sfântului Vasile scot duhurile rele și necurate din oameni.
În ziua de Sfântul Vasile se spune că primul musafir care îți intră în casă e bine să fie un bărbat. Cum ți-a fost musafirul, bogat ori sărac așa va fi și anul tău. Este bine să bei mult vin în aceasta zi, existând credința că atât vin cât va bea omul în această zi, atât sânge va avea în obraz în timpul anului.
Copiii se duc cu sorcova de Sfântul Vasile și le urează celor apropriați sănătate și putere de muncă. Gospodarii primesc urătorii și îi servesc cu dulciuri, fructe și colaci.
Dacă noaptea de Sfântul Vasile este „lină și senină”, este un semn că noul an va fi unul bun.
Un alt obicei răspândit este atingerea unui miel în ziua de Sfântul Vasile, acesta aduce noroc și bogăție.
Este bine să fii îmbrăcat cu haine frumoase sau noi în ziua de Anul Nou pentru că acum toate se înnoiesc și în acest fel, o să-ți meargă din plin tot anul având parte de noroc, sănătate și bucurie de la Domnul.
De Anul Nou este bine să fii cu bani în buzunar, să nu dai de împrumut, să nu-ți iasă nimic din casă. Femeile fierb piftii ca să le fie trupul gras și fraged ca piftia. Pentru mesele acestei sărbători se fierbe numai porc. Porcul râmă numai înainte și îți vor merge lucrurile cu spor. Dacă ai fierbe găină, totul ți-ar merge pe dos pentru că găina râșcâie cu picioarele, dând pământul înapoi.