Barajele, ca de altfel orice construcție hidrotehnică, au o „durată de viață” anunțată încă de la inaugurare, astfel de construcții fiind verificate și reautorizate periodic. În ultimele zile, situația de la lacul Tăul Mare din Roșia Montană a redeschis interesul autorităților pentru astfel de subiecte, Ministrul Mediului anunțând că barajele din țară vor fi verificate în regim de urgență, însă ATENȚIE, doar cele din categoria C și D…
Un deputat hunedorean, Pollyanna Hangan, s-a interesat încă de la finalul sesiunii parlamentare trecute (iunie 2022) asupra acestei situații, însă personalul Camerei Deputaților nu a înregistrat întrebarea, deputatul USR reușind să o redepună zilele trecute.
Concret, Hangan amintește că încă din anul 2017, Curtea de Conturi atragea atenția cu privire la urmatorul aspect: „deținătorii unor lucrări hidrotehnice nu au efectuat toate demersurile în vederea autorizării funcționării acestora. A rezultat faptul că un număr de 39 de baraje de importanță excepționala și deosebită (categoriile A si B) nu erau autorizate/avizate să funcționeze în condiții de siguranță. Referitor la barajele din categoriile de importanța C și D (baraje de importanță normală și redusă), la nivelul anului 2017, un număr de 982 de baraje nu erau autorizate/avizate să funcționeze în condiții de siguranță, existând astfel riscul producerii unor catastrofe, cu consecințe semnificative asupra populatiei, proprietăților și mediului.
La acel moment, presa semnala pericolul iminent la care populația României era supusă dată fiind gravitatea situației generate de lipsa autorizațiilor sau a avizelor necesare asigurării condițiilor de siguranță.
Administrația Națională „Apele Române” susținea public la momentul anului 2019 faptul că exista deja un plan național privind conformarea tuturor barajelor în vederea intrării în legalitate, pe o durată de 3-5 ani. La acel moment, se preconiza faptul că sunt propuse pentru autorizare/ reautorizare 341 baraje în 2019, 314 în 2020 și 317 în 2021, adică un total de 972 baraje” arată deputatul Hangan.
În acest context, deputatul hunedorean l-a interpelat pe Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor cerând răspunsuri urgente la următoarele întrebări:
- Câte dintre barajele care erau neautorizate în anul 2017, au fost autorizate și avizate până la acest moment? Vă rog să îmi comunicați aceste date prin raportare la fiecare categorie de baraje prevăzută la art. 2 lit. b) din OUG 244/2000: A – baraj de importanță excepțională; B baraj de importanță deosebită; C – baraj de importanță normală; D – baraj de importanță redusă.
- Câte baraje, prin raportare la fiecare categorie amintită, nu au fost încă autorizate și avizate și care au fost motivele neîndeplinirii acestor obligații legale?
- Câte baraje dintre cele neautorizate aparțin statului și către dintre acestea aparțin unor persoane juridice de drept privat?
Apuseni Info va monitoriza răspunsul dat de ministrul Tánczos Barna