Producătorul de medicamente vrea să ajungă la 24 de linii de producție, după ce fabrica inaugurată acum doi ani a depășit 100 de milioane de cutii pe an. Șeful STADA România cere, în același timp, reducerea taxei clawback și o decontare mai rapidă a medicamentelor inovative.
Articol preluat și adaptat după un material publicat de Ziarul Financiar.
STADA pregătește extinderea fabricii de la Turda, unde ar urma să fie adăugate „foarte repede” încă 12 linii de producție, față de cele 12 existente. Anunțul a fost făcut de Mihai Fugarevici, General Manager STADA România, la conferința ZF Health & Pharma Summit 2026. Investiția se ridică la câteva zeci de milioane de euro.
Peste 100 de milioane de cutii pe an
Fabrica a fost inaugurată în urmă cu doi ani. În acest an produce deja mai mult de 100 de milioane de cutii de medicamente. Potrivit lui Fugarevici, la finalul anului viitor producția ar urma să depășească 130 de milioane de unități. Producția este în linie cu așteptările companiei, spre deosebire de vânzările pe piața din România. Aproximativ 90% din producție merge la export, în special către piața europeană.
„O furtună perfectă” pentru medicamentele generice
Managerul STADA critică mediul de reglementare din România. „Nu există niciun fel de incentive și, din contră, trăim o furtună perfectă când vorbim de medicamentele generice”, a spus el. Printre problemele enumerate:
- cele mai mici prețuri la medicamente din Europa, ca urmare a legislației de preț;
- o taxă clawback ridicată, la care s-a adăugat taxa de solidaritate;
- termene de plată de 150–180 de zile;
- un nivel foarte ridicat de impozitare și taxare, care îngreunează convingerea investitorilor să deschidă capacități de producție în România. Uneori ar fi mai convenabil ca medicamentele să fie exportate din altă țară.
Fugarevici a cerut un calendar clar de reducere a taxei clawback.
Medicamentele inovative: 3 ani până la rambursare
Șeful STADA România a atras atenția și asupra timpului foarte lung de rambursare a medicamentelor inovative. A dat exemplul unui produs al companiei, fără alternativă terapeutică, pentru care rambursarea a durat trei ani. În opinia lui, un termen corect ar fi de aproximativ șase luni de la înregistrare. A adăugat că sistemul de sănătate nu poate susține intrarea accelerată a medicamentelor inovative și că singura cale de echilibrare a costurilor este încurajarea trecerii la generice sau biosimilare după expirarea brevetului.
Suplimentele alimentare, „în vizorul autorităților”
Fugarevici a mai spus că suplimentele alimentare sunt un segment important al pieței farmaceutice, dar sunt ignorate în discuții, deși reprezintă un element de bază al prevenției. În prezent, România traversează, în opinia lui, o fază de agresivitate a autorităților față de acest segment, cu controale în farmacii și supralegiferare. Piața locală rămâne foarte mică față de cea europeană, la fel și consumul pe cap de locuitor, ceea ce spune mult, a subliniat el, despre prevenție în România.