După mai bine de un deceniu de procese, o arestare nelegală și ani întregi de luptă pentru a-și demonstra nevinovăția, fostul comisar-șef al BCCO Alba-Iulia, Traian Berbeceanu – supranumit „Corrado Cattani de România” – a obținut astăzi o victorie majoră în instanță. Tribunalul Hunedoara a admis, vineri, 14 noiembrie 2025, acțiunea civilă prin care acesta solicita despăgubiri de la Statul Român pentru prejudiciile morale și materiale provocate de arestarea sa preventivă din 2013.
Instanța a obligat Statul, prin Ministerul Finanțelor, să îi achite lui Berbeceanu 200.000 de euro daune morale și 152.252 de lei daune materiale, sume care vor fi actualizate și la care se adaugă dobânda legală din 12 septembrie 2024 până la plata integrală.
Decizia dispusă de Tribunalul Hunedoara este una amplă și detaliată: „Admite în parte acţiunea civilă formulată de reclamantul BERBECEANU TRAIAN, în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN- prin MINISTERUL FINANŢELOR reprezentat de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara- prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Hunedoara. Obligă pe pârâtul STATUL ROMÂN- prin MINISTERUL FINANŢELOR să plătească reclamantului BERBECEANU TRAIAN despăgubiri civile în cuantum de 200.000 euro […] precum şi suma de 152.252 lei cu titlu de daune materiale […] la care se adaugă dobânda legală […] Obligă pe pârâtul Statul Român- prin Ministerul Finanţelor să plătescă reclamantului suma de 11.900 cu titlu de cheltuieli de judecată”.
Cum s-a ajuns aici: un dosar care a cutremurat justiția română
Berbeceanu a fost nevoit să dea în judecată Statul Român după ce completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a decis că procurorii și polițiștii care l-au trimis în arest nu trebuie să plătească daune, aceștia fiind declarați nevinovați pe motivul lipsei tipicității faptelor. Asta, deși un complet anterior al ÎCCJ ii condamnase pe aceștia la pedepse cu executare pentru represiune nedreaptă, abuz în serviciu și complicitate.
Motivarea primei instanțe, formată din 3 judecători, rămâne un document care a zguduit sistemul: „Înalta Curte a reținut că starea de fapt ce rezultă din administrarea probatoriului relevă o activitate infracțională prin care cei cărora legea le-a încredinţat atribuți pentru aplicarea ei […] au folosit legea în scopul de a suprima drepturile lui Berbeceanu Traian […] pentru a-şi asigura protejarea nedreptăţii comise”.
Prima instanță a stabilit că acțiunile celor trei inculpați au fost realizate cu intenție și cu deplina cunoaștere a faptului că Berbeceanu este nevinovat. Cu toate acestea, pedepsele aplicate lor au fost anulate ulterior în apel.
Elementul decisiv: constatarea nelegalității arestării
Deși dosarul penal s-a terminat cu achitări pe motiv de neîncadrare juridică, o încheiere penală a ÎCCJ din 26 noiembrie 2013 a stabilit clar că arestarea lui Traian Berbeceanu a fost nelegală. Această constatare a reprezentat fundamentul acțiunii civile din 2024.
În instanță au fost analizate consecințele dramatice ale arestării asupra familiei lui Berbeceanu, asupra carierei sale și asupra imaginii publice. Timp de 12 ani, acesta a oscilat între acuzații grave și încercări repetate de a demonstra că a fost victima unui abuz judiciar.
O victorie simbolică, dar nu finală
Decizia Tribunalului Hunedoara reprezintă prima recunoaștere fermă, într-un proces civil, a prejudiciilor morale și materiale suferite de Berbeceanu din cauza acțiunilor organelor judiciare. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Indiferent însă de parcursul ulterior, ziua de 14 noiembrie 2025 va rămâne una de referință în istoria luptei lui Traian Berbeceanu cu sistemul: o luptă pentru adevăr, pentru reputație și pentru justiție.