Site icon Apuseni Info

Tablou apocaliptic în Apuseni, cu versanți întregi transformați în cimitire de copaci: Gândacul de scoarță face ravagii! Peste 1 milion de metri cubi de masă lemnoasă au fost deja compromiși!

Tablou apocaliptic în Apuseni, cu versanți întregi transformați în cimitire de copaci: Gândacul de scoarță face ravagii! Peste 1 milion de metri cubi de masă lemnoasă au fost deja compromiși!

Imagini șocante care surprind dezastrul ecologic ce se desfășoară în inima Parcului Natural Apuseni, au fost obținute de Ziarul Făclia a obținut în exclusivitate. Mii de hectare de pădure au fost afectate iremediabil de o infestare cu gândacul de scoarță (Ips typographus), cunoscut și sub numele de „ipide”, o specie invazivă care decimează arborii de molid.

Tabloul este apocaliptic, cu versanți întregi transformați în cimitire de copaci. Imaginile surprind zeci de kilometri de pădure moartă – arbori uscați în picioare, în culori gri și roșu, semnele vizibile ale unui atac avansat.

Specialiștii din cadrul administrației parcului și ai Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva estimează că peste 1 milion de metri cubi de masă lemnoasă au fost deja compromiși. Situația este cu atât mai gravă cu cât infestarea este în plină expansiune, iar pericolul ca întregul parc – cu o suprafață de peste 70.000 de hectare – să fie afectat, este real.

De ce este gândacul de scoarță atât de periculos?

Gândacul de scoarță afectează în principal molidul, una dintre speciile dominante în Parcul Apuseni. Acesta se dezvoltă sub scoarța arborilor, hrănindu-se cu țesuturile vii, ceea ce duce la moartea copacilor în câteva săptămâni. Infestarea este dificil de depistat în faza incipientă, denumită „atac în verde”, când copacii par sănătoși. Doar în fazele „roșu” și „gri”, daunele devin vizibile cu ochiul liber, însă este adesea prea târziu pentru a interveni eficient.

Schimbările climatice contribuie masiv la această criză: veri mai calde și secetoase, urmate de ierni blânde, creează un mediu ideal pentru reproducerea accelerată a insectei.

Soluții? Limitate și dificile

Silvicultorii afirmă că singurele zone ferite momentan sunt cele acoperite cu fag și alte rășinoase rezistente. Măsurile clasice, precum îndepărtarea rapidă a arborilor infestați sau folosirea capcanelor cu feromoni, s-au dovedit insuficiente în fața ritmului accelerat al infestării.

Detectarea timpurie implică evaluări costisitoare și laborioase, iar lipsa resurselor financiare și umane pune sub semnul întrebării eficiența oricărui plan de intervenție pe termen scurt.

Parcul Natural Apuseni nu este doar o zonă forestieră – este un ecosistem complex, cu zeci de situri Natura 2000, monumente ale naturii și specii protejate de plante și animale. Declinul pădurii are un efect în lanț asupra întregii biodiversități, reducând habitatul și sursele de hrană pentru specii rare și punând în pericol echilibrul ecologic al întregii regiuni.

Situația din Apuseni este un semnal de alarmă pentru întreaga țară. În lipsa unei intervenții ferme, susținute de politici forestiere coerente și fonduri europene pentru protecția mediului, riscăm să pierdem unele dintre cele mai valoroase păduri ale României.

Mai multe informații și VIDEO – EXCLUSIV! Imagini filmate din elicopter cu cea mai mare catastrofă ecologică din România

Exit mobile version