Mii de comercianți, colecționari, meșteri populari și vizitatori din România și din străinătate se întâlnesc în aceste zile la Târgul de toamnă de la Negreni, județul Cluj, unul dintre cele mai vechi și cunoscute târguri din Transilvania. Cunoscut și sub denumirea de „Târgul de la Fechetău”, evenimentul aduce laolaltă obiecte care păstrează amintirea satului tradițional, de la cămăși populare și icoane pe sticlă până la unelte agricole, mobilier vechi și meșteșuguri aproape dispărute. Târgul continuă până duminică, 11 octombrie 2026, oferind vizitatorilor o incursiune într-o lume în care trecutul și prezentul se întâlnesc pe aceleași tarabe.
Dincolo de agitația specifică unui mare eveniment comercial, târgul de la Negreni reprezintă un adevărat muzeu în aer liber al culturii populare transilvănene. Fiecare obiect vechi poate spune o poveste despre oamenii care l-au folosit, despre ocupațiile lor, despre credințele și obiceiurile comunităților din care au provenit.
În aceste zile, reprezentanții Centrului de Cultură și Artă „Tradiții Clujene”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, au desfășurat o nouă activitate de cercetare etnologică în cadrul târgului, documentând patrimoniul cultural tradițional, meșteșugurile și transformările acestei manifestări cu o istorie de câteva secole.
Târgul de la Negreni, o tradiție documentată încă din 1758. Cum a devenit unul dintre cele mai importante locuri de întâlnire din Transilvania
Așezat de-a lungul Crișului Repede, târgul de la Negreni are rădăcini adânci în istoria economică și socială a regiunii.
Prima atestare documentară a localității ca zonă de desfășurare a târgului datează din anul 1758, iar în 1815 autoritățile vremii au aprobat oficial organizarea târgului de toamnă.
Tradiția schimburilor comerciale din această zonă este însă considerată mult mai veche, fiind strâns legată de drumurile care uneau comunitățile din Munții Apuseni, Valea Crișului Repede și regiunile învecinate.
În trecut, târgurile reprezentau unele dintre cele mai importante evenimente din viața comunităților rurale.
Locuitorii zonelor montane coborau la târg cu obiecte din lemn, ciubere, donițe, cojoace și alte produse realizate în gospodărie. În schimb, oamenii din zonele agricole aduceau cereale, alimente și produse obținute din munca pământului.
Se cumpăra, se vindea și se făcea schimb de mărfuri, iar negocierea prețului era un adevărat ritual.
Pentru mulți gospodari, participarea la târg însemna posibilitatea de a procura obiecte care nu puteau fi realizate în propria gospodărie sau produse care nu se găseau în sat.
Dar târgul avea și o puternică dimensiune socială. Era locul unde oamenii se revedeau cu rudele și cunoscuții, aflau vești din alte localități, stabileau înțelegeri și întrețineau legături cu comunități aflate uneori la distanțe considerabile.
De la Târgul Coaselor la marele târg de toamnă. Două evenimente care au supraviețuit trecerii timpului
La Negreni sunt organizate anual două mari târguri, fiecare având o legătură istorică cu ritmul vieții rurale.
Primul este târgul din luna iunie, cunoscut sub numele de „Târgul Coaselor”, denumire care amintește de perioada cositului și de nevoia gospodarilor de a-și procura unelte pentru muncile agricole.
Al doilea este târgul de toamnă, organizat la începutul lunii octombrie, care a devenit una dintre cele mai cunoscute manifestări comerciale din această parte a țării.
În trecut, această perioadă marca încheierea principalelor activități agricole și pregătirea gospodăriilor pentru anotimpul rece.
Oamenii veneau să cumpere unelte, îmbrăcăminte, încălțăminte, obiecte de uz casnic și provizii necesare pentru iarnă.
Astăzi, chiar dacă nevoile cumpărătorilor s-au schimbat considerabil, târgul continuă să păstreze atmosfera întâlnirilor comerciale tradiționale.
Cămăși vechi, costume populare și lăzi de zestre. Obiectele care păstrează memoria satului transilvănean
Una dintre cele mai valoroase componente ale târgului este reprezentată de obiectele tradiționale provenite din gospodăriile rurale.
În cadrul cercetării desfășurate în acest an, specialiștii Centrului de Cultură și Artă „Tradiții Clujene” au identificat numeroase piese reprezentative pentru cultura materială a satului.
Printre acestea se numără cămăși tradiționale, elemente de port popular din diferite zone etnografice, țesături, unelte agricole, mobilier vechi, obiecte gospodărești și icoane pe sticlă.
Cămășile și piesele de port popular ocupă un loc aparte în patrimoniul tradițional.
Croiala, materialele, tehnicile de cusut și motivele decorative pot oferi informații despre regiunea de proveniență, despre obiceiurile locale și despre particularitățile comunităților care le-au realizat.
În lumea satului de odinioară, îmbrăcămintea tradițională nu avea doar un rol practic. Ea putea exprima apartenența la o comunitate, vârsta, statutul social sau participarea la anumite sărbători și evenimente importante.
Astăzi, multe dintre aceste piese sunt căutate de colecționari, de pasionații de etnografie și de cei care doresc să păstreze în familie obiecte moștenite de la generațiile anterioare.
O cămașă cusută manual, păstrată zeci de ani într-o ladă de zestre, poate deveni astfel o mărturie a unor tehnici și tradiții care nu mai sunt practicate pe scară largă.
Icoanele pe sticlă de la Nicula și Mărgău, printre obiectele valoroase întâlnite la Negreni
O categorie aparte de obiecte documentate de cercetătorii clujeni este reprezentată de icoanele pe sticlă.
La târg au fost observate piese asociate tradițiilor iconografice de la Nicula și Mărgău, două centre cunoscute pentru contribuția lor la dezvoltarea picturii populare transilvănene.
Icoanele pe sticlă ocupă un loc important în patrimoniul artistic și religios al Transilvaniei.
Realizate printr-o tehnică specială, care presupune aplicarea culorilor pe partea din spate a sticlei, acestea au fost prezente în numeroase gospodării, unde îndeplineau atât un rol religios, cât și unul decorativ.
În timp, multe dintre icoanele vechi au devenit obiecte de colecție, fiind apreciate pentru valoarea lor artistică, istorică și documentară.
Prezența acestora la târgul de la Negreni permite observarea modului în care obiectele religioase tradiționale circulă astăzi între proprietari, colecționari și persoane interesate de patrimoniul cultural.
Totodată, specialiștii pot identifica particularități stilistice și tehnici de realizare care ajută la documentarea unor tradiții artistice locale.
Pălăriile tradiționale din Sic, o mărturie a diversității culturale din județul Cluj
Cercetarea etnologică a evidențiat și prezența unor meșteșuguri tradiționale care continuă să fie practicate și transmise între generații.
Printre acestea se remarcă realizarea pălăriilor specifice portului popular din zona Sic, localitate din județul Cluj cunoscută pentru identitatea culturală distinctă a comunității maghiare.
Piesele de port tradițional din Sic reprezintă o parte importantă a patrimoniului cultural local, fiind asociate cu sărbătorile, ceremoniile și obiceiurile comunității.
Confecționarea lor presupune cunoașterea unor tehnici și particularități decorative păstrate de-a lungul timpului.
La Negreni au fost identificate și alte piese de port popular aparținând minorităților etnice din Transilvania.
Aceste obiecte reflectă diversitatea culturală a regiunii, în care românii, maghiarii și alte comunități au conviețuit și au participat, de-a lungul secolelor, la schimburi economice și culturale.
Târgurile au avut un rol important în circulația modelelor decorative, a tehnicilor meșteșugărești și a influențelor dintre comunități.
Din această perspectivă, Negreniul nu este doar un spațiu comercial, ci și un loc în care poate fi observată istoria multiculturală a Transilvaniei.
Uneltele bunicilor, mobilierul vechi și obiectele gospodărești au devenit comori pentru colecționari
Un interes deosebit îl prezintă și obiectele care, în trecut, făceau parte din viața obișnuită a gospodăriilor țărănești.
Uneltele agricole, vasele, ustensilele casnice, mobilierul și textilele de interior oferă informații despre modul în care oamenii își organizau gospodăriile și își desfășurau activitățile zilnice.
Multe dintre aceste obiecte au dispărut treptat din utilizarea cotidiană, fiind înlocuite cu produse industriale moderne.
Astăzi, însă, ele sunt redescoperite de colecționari, pasionați de antichități, etnografi sau persoane interesate de amenajări interioare cu elemente rustice.
O ladă de zestre care odinioară păstra hainele și textilele unei familii poate deveni astăzi piesă decorativă.
O unealtă agricolă utilizată la muncile câmpului poate fi păstrată pentru valoarea sa istorică.
Un vas vechi, o doniță sau un obiect de mobilier poate spune povestea unei gospodării și a unor tehnici de lucru transmise din generație în generație.
Această schimbare de funcție a obiectelor tradiționale reprezintă un fenomen important pentru cercetarea etnologică.
Lucrurile care altădată aveau o utilitate practică devin astăzi purtătoare de memorie culturală.
La Negreni se vinde aproape orice. De la antichități și obiecte rare până la haine, unelte și produse moderne
Târgul de toamnă nu se limitează însă la patrimoniul tradițional.
O parte importantă a spațiului comercial este ocupată de produse contemporane, care atrag cumpărători cu interese și bugete diferite.
Vizitatorii pot găsi articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, produse de uz casnic, unelte, accesorii, mobilier, obiecte decorative, cărți și numeroase produse second-hand.
Nu lipsesc nici produsele alimentare și preparatele culinare, care completează atmosfera specifică unui târg de asemenea dimensiuni.
Această diversitate reprezintă una dintre explicațiile popularității manifestării.
Unii vizitatori vin în căutarea unor obiecte rare, alții pentru cumpărături obișnuite, iar mulți sunt atrași pur și simplu de atmosfera târgului și de posibilitatea de a descoperi lucruri neașteptate.
În același spațiu pot fi întâlnite obiecte vechi de zeci de ani și produse fabricate recent, mărturii ale unor lumi și moduri de viață diferite.
Negocierea prețurilor, discuțiile dintre comercianți și cumpărători și poveștile asociate obiectelor expuse continuă să facă parte din identitatea evenimentului.
Specialiștii de la „Tradiții Clujene” documentează patrimoniul cultural și transformările târgului
Prezența cercetătorilor Centrului de Cultură și Artă „Tradiții Clujene” la Negreni are ca scop identificarea și documentarea elementelor de patrimoniu cultural tradițional care continuă să circule prin intermediul târgului.
Activitatea de teren urmărește atât obiectele propriu-zise, cât și meșteșugurile, particularitățile culturale și schimbările intervenite în funcționarea acestei manifestări.
Din punct de vedere etnologic, târgul oferă o ocazie importantă pentru studierea relației dintre tradiție și modernitate.
Pe de o parte, aici pot fi identificate obiecte și tehnici de lucru care aparțin lumii rurale de odinioară.
Pe de altă parte, se poate observa felul în care aceste elemente sunt reinterpretate, colecționate, comercializate și integrate în viața contemporană.
Cercetarea permite și documentarea diversității culturale a Transilvaniei, prin identificarea pieselor de port popular, a meșteșugurilor și a obiectelor provenite din comunități etnice diferite.
Prin asemenea activități, instituția clujeană contribuie la cunoașterea și valorificarea patrimoniului cultural, inclusiv a acelor elemente care nu se mai regăsesc în viața de zi cu zi a comunităților.
De ce Târgul de la Negreni rămâne un fenomen unic în peisajul cultural al Transilvaniei
Longevitatea târgului de la Negreni demonstrează capacitatea unei tradiții comerciale de a se adapta schimbărilor economice și sociale fără să își piardă complet identitatea.
În urmă cu două secole, oamenii veneau aici pentru a cumpăra unelte agricole, produse gospodărești și bunuri necesare traiului.
Astăzi, târgul atrage atât comercianți și cumpărători, cât și turiști, colecționari și persoane interesate de istorie și tradiții.
Chiar dacă mărfurile și obiceiurile de consum s-au schimbat, târgul continuă să îndeplinească una dintre funcțiile sale esențiale: aceea de loc de întâlnire între oameni și comunități.
În același timp, obiectele vechi expuse pe tarabe oferă o imagine a modului în care trăiau generațiile trecute, de la organizarea gospodăriilor până la credințele religioase, portul popular și meșteșugurile practicate.
Pentru cercetători, această concentrare de obiecte și tradiții reprezintă o sursă valoroasă de informații despre patrimoniul cultural al Transilvaniei.
Pentru vizitatori, experiența poate însemna descoperirea unor obiecte rare, reîntâlnirea cu amintiri din copilărie sau cunoașterea unor tradiții pe care nu le-au întâlnit până acum.
Ultima zi a Târgului de la Negreni 2026 este duminică, 11 octombrie
Ediția de toamnă a Târgului de la Negreni se încheie duminică, 11 octombrie 2026.
Până atunci, manifestarea continuă să reunească numeroși comercianți, meșteri populari, colecționari și vizitatori, într-un spațiu în care obiectele tradiționale coexistă cu produsele moderne.
Târgul de la Fechetău rămâne una dintre cele mai sugestive expresii ale continuității tradițiilor comerciale din Transilvania. Este un loc unde o cămașă cusută de mână, o icoană pe sticlă, o ladă de zestre sau o unealtă agricolă veche pot readuce în atenție poveștile unor generații care au trăit într-o lume foarte diferită de cea de astăzi.
Iar faptul că aceste obiecte continuă să fie căutate, admirate și transmise mai departe arată că, dincolo de valoarea lor comercială, ele păstrează o parte importantă din memoria culturală a comunităților transilvănene.
La Negreni, trecutul nu este doar expus pe tarabe. El continuă să circule, să fie povestit și să își găsească un loc în prezent.