Din 17 august 2026, nouă piețe din Timișoara au intrat într-un circuit inedit de gestionare a deșeurilor: fructele și legumele care nu mai pot fi vândute, florile, frunzele, resturile de panificație și chiar zațul de cafea sunt colectate separat, fără ambalaje, direct de comercianți, în containere maro dedicate. Proiectul este derulat de Primăria Timișoara împreună cu Piețe S.A., Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri (ADID) Timiș, operatorul de salubritate RETIM și compania Genesis Biopartner.
Rezultatele primei zile de aplicare au depășit așteptările organizatorilor: aproape trei tone de biodeșeuri au fost colectate separat într-o singură zi din piețele timișorene, potrivit datelor făcute publice de operatorii implicați. Cifra confirmă, potrivit reprezentanților ADID Timiș, faptul că modelul poate funcționa la scară reală și poate fi extins ulterior către alți generatori de deșeuri organice din județ.
De la coaja de fructe la curent electric
Traseul deșeurilor este bine definit: RETIM le preia printr-un flux de colectare separat de cel al gunoiului menajer și le transportă la stația Genesis Biopartner din localitatea Pișchia, una dintre cele mai moderne instalații de acest tip din România. Acolo, materia organică este introdusă într-un digestor, unde bacteriile o descompun în absența oxigenului, printr-un proces de digestie anaerobă, generând biogaz bogat în metan.
Biogazul este ars în centrale de cogenerare, care produc simultan energie electrică și energie termică. Energia electrică este livrată în rețeaua națională, iar cea termică este folosită chiar în cadrul stației. Potrivit informațiilor prezentate de Digi24, instalația de la Pișchia produce zilnic între 14 și 16 megawați de energie electrică doar din deșeurile organice preluate din oraș, cantitate suficientă pentru consumul mediu a aproximativ 2.000 de apartamente.
Din proces rezultă și un al doilea produs valoros: digestatul, un reziduu organic folosit ca fertilizator natural în agricultură, care înlocuiește parțial îngrășămintele chimice și contribuie la îmbogățirea solului.
De ce contează separarea la sursă
Directorul sucursalei stației de biogaz, Leonard Gonciulea, a explicat pentru Digi24 miza reală a proiectului: deșeurile organice care ajungeau până acum la groapa de gunoi, amestecate cu plastic, hârtie sau alte materiale, generau levigat, un lichid toxic rezultat din descompunere. Colectate separat, aceleași deșeuri devin, în schimb, o resursă direct valorificabilă.
La nivel național, potrivit estimărilor prezentate de Primăria Timișoara, România generează anual aproximativ 1,7 milioane de tone de biodeșeuri, cea mai mare parte ajungând în prezent la depozitele de deșeuri, în loc să fie valorificată energetic. Proiectul pilot din Timișoara este gândit tocmai ca o soluție-model pentru reducerea acestei risipe, într-un moment în care autoritățile locale caută soluții alternative de producere a energiei, pe fondul crizei energetice resimțite la nivel național.
Etapele următoare
Proiectul pilot se derulează pe parcursul unei luni de zile în cele nouă piețe timișorene implicate inițial. Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Timișoara, Silvana Andreaș, obiectivul este extinderea graduală a colectării separate a biodeșeurilor, într-o primă etapă către zonele de case, considerate mai ușor de integrat în noul sistem decât cartierele de blocuri.
Modelul aplicat la Timișoara nu este unul singular la nivel european: potrivit datelor European Biogas Association, în 2025 Europa dispunea de peste 1.600 de instalații de biometan, dintre care 760 doar în Franța și 260 în Germania — un indiciu că energia obținută din deșeuri organice este deja o practică matură pe continent, spre care România abia acum face primii pași la scară urbană.