Trei hotărâri recente ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) stabilesc repere importante pentru aplicarea unitară a legii în materia restituirii imobilelor preluate abuziv și a contenciosului administrativ.
Avocatul Loredana Pop a explicat, într-o analiză publică, că aceste decizii contribuie la crearea unui cadru juridic coerent, în care justițiabilii și instituțiile statului pot acționa cu mai multă predictibilitate și încredere în actul de justiție.
„Trei decizii recente și importante ale Înaltei Curți de Casație și Justiție clarifică aspecte esențiale în materia restituirii imobilelor preluate abuziv și a contenciosului administrativ.
Transparență, claritate și unitate în aplicarea legii – pași importanți pentru consolidarea încrederii în actul de justiție”, a declarat avocatul Loredana Pop.
Decizia nr. 354/2025 – Evaluarea imobilelor se face conform grilei notariale din anul anterior hotărârii judecătorești
Înalta Curte a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău și a stabilit că, în interpretarea art. 35 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 165/2013, evaluarea imobilelor preluate abuziv trebuie realizată prin raportare la grila notarială valabilă în anul anterior pronunțării hotărârii judecătorești, nu la data deciziei Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor (CNCI).
Această decizie elimină discrepanțele apărute între evaluările administrative și cele judiciare, asigurând un criteriu unitar pentru stabilirea valorii despăgubirilor.
Decizia nr. 355/2025 – Terenurile Academiei Române se retrocedează integral
Într-o altă hotărâre importantă, ÎCCJ a admis parțial sesizarea Curții de Apel Constanța și a confirmat că terenurile deținute de Academia Română se retrocedează în totalitate, fără a fi supuse limitei de 50 de hectare prevăzute pentru alți proprietari de art. 15 din Legea nr. 165/2013.
Instanța supremă a stabilit că Academia Română beneficiază de un regim juridic special, reglementat de Legea nr. 752/2001, iar sintagma „se retrocedează în totalitate” are caracter imperativ, neputând fi restrânsă prin alte norme.
Decizia nr. 357/2025 – Instituțiile publice pot acționa în contencios administrativ doar dacă legea le conferă expres acest drept
Prin această decizie, ÎCCJ a clarificat o chestiune de drept esențială privind accesul instituțiilor publice la instanțele de contencios administrativ.
Curtea a stabilit că orice subiect de drept public poate formula acțiuni în contencios administrativ obiectiv, întemeiate exclusiv pe încălcarea unui interes legitim public, doar dacă există o prevedere legală expresă care îi conferă acest drept.
Această precizare elimină interpretările divergente și consolidează principiul separației puterilor, limitând posibilitatea instituțiilor de a iniția litigii fără temei legal clar.
Decizii cu caracter obligatoriu
Toate cele trei decizii sunt obligatorii pentru instanțele din România, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, contribuind astfel la uniformizarea practicii judiciare și la protejarea drepturilor persoanelor afectate de abuzurile regimului comunist.
Prin aceste clarificări, Înalta Curte continuă să joace un rol determinant în consolidarea statului de drept și în aplicarea coerentă a legislației privind retrocedările și contenciosul administrativ.