La 15 kilometri de Cetatea medievală a Devei, vizibil de pe meterezele sale, se arată Castelul Corvinilor din Hunedoara, un castel medieval cu o istorie la fel de bogată ca a fortăreței care străjuiește Deva.
- Cetatea medievală a Devei (maghiară: Déva vára, germană: Diemricher Burg) a fost construită la mijlocul secolului al XIII-lea pe Dealul Cetății, un con vulcanic cu altitudinea de 378 m. Prin poziția sa strategică deosebită, cetatea a păzit din înălțimea ce domina orașul Deva, secole de-a rândul, ieșirea și intrarea în Transilvania pe valea Mureșului. S-au descoperit aici urme de locuire din neolitic și din epoca bronzului iar prezența unor blocuri de piatră cioplită, cu caracteristicile tăieturi în formă de coadă de rândunică, îi face pe arheologi să intuiască rămășițele unei fortificații dacice.
- Castelul Corvinilor, numit și Castelul Huniazilor sau al Hunedoarei, este cetatea medievală a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România. Este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume, fiind situat[de cine?] în „top 10 destinații de basm din Europa”. Castelul Hunedoarei este cea mai mare construcție medievală cu dublă funcționalitate (civilă și militară) din România aflată încă „în picioare”.
Cele două fortificații învecinate au legături puternice, ambele fiind conduse de familia Huniazilor în secolul al XV-lea. Se spune că, în trecut, un tunel ar fi legat Cetatea Devei de Castelul Corvinilor.
Potrivit legendei locale, tunelul, săpat în urmă cu mai multe secole, ar fi pornit de sub una dintre încăperile castelului din Hunedoara sau din apropierea acestuia şi ar fi străbătut dealurile, ieșind sub Cetatea Devei.
Tunelul ar fi fost săpat de prizonierii turci ai huniazilor şi era folosit pentru mobilitatea armatelor care apărau castelul şi cetatea. Până în prezent nu s-au descoperit urmele vreunui tunel, arătau arheologii.
Însă, puține urme ale celor două fortificații istorice fac mai fundamentează cât de cât legenda tunelului secret.
Un adăpost anti-atomic a fost săpat la jumătatea secolul al XX-lea, în Dealul Sânpetru, lângă Castelul Corvinilor. Galeriile adăpostului se întind pe câteva sute de metri în munte, însă prea scurte pentru a ajunge la cetatea care păzește reședința de județ. Sub Cetatea Devei este o poartă ferecată în stâncă care duce spre un alt adăpost anti-bombardament, vechi din anii celui de-Al Doilea Război Mondial și care în prezent este abandonat iar astfel, prin cele două adăposturi unele teorii privind tunelul au rămas în picioare.