În a doua zi de Paşti se practică obiceiuri tradiții de paște tradiționale. În Transilvania, cel mai popular este stropitul. Băieţii stropesc fetele, iar bărbaţii stropesc femeile, de obicei.
Tradiția era însoțită și de o poezie: „Eu sunt micul grădinar, cu sticluţa-n buzunar, şi-am venit la dumneavoastră, c-am auzit că aveţi o fată frumoasă, care se usucă, şi am venit s-o udăm, să crească şi să înflorească la dumneavoastră în fereastră”.
Astăzi, bărbaţii obişnuiesc să ude doamnele şi domnişoare cu parfum, dar nu întotdeauna a fost aşa. În trecut, stropitul se făcea cu apă proaspătă din fântână, iar povestea acestui obicei este cu mult mai frumoasă: Se spune că, într-o zi, o fată creştină mergea la târgul din sat să vândă ouă. Pe drum s-a întâlnit cu o fată păgână, care dorea să le cumpere şi au început să povestească. Din vorbă în vorbă, fata creştină i-a explicat celeilalte despre credinta în Dumnezeu, despre binele creştin şi a îndemnat-o să se creştineze.
Păgâna i-a replicat că se creştinează numai dacă îi dovedeşte existenţa lui Dumnezeu, care să coloreze ouăle în roşu: „Atunci voi crede, când ouăle albe pe care mi le-ai vândut se vor face roşii”. Minunea creștină s-a înfăptuit şi cele două fete au leşinat de emoţie. Nişte trecători le-au văzut şi le-au stropit cu apă. De la această legendă ar fi rămas obiceiul de udat, de Paşte.