Un fond de investiții din Polonia analizează dezvoltarea unui aeroport cargo privat în zona Gherla, pe direcția Gherla – Cluj-Napoca (direcția comunelor de pe râul Someș), un proiect de infrastructură care ar putea schimba semnificativ dinamica logistică a nordului Transilvaniei. Inițiativa nu este una izolată, ci face parte dintr-un plan mai amplu care vizează și achiziționarea de terenuri în zonele Răscruci, Borșa și Vultureni, pentru realizarea unor platforme de depozitare și distribuție integrate cu transportul aerian.
Proiectul prevede realizarea unui aeroport cargo de dimensiune medie, adaptat nevoilor regionale și naționale. Suprafața estimată este de aproximativ 250–350 de hectare, cu una sau două piste, având lungimi cuprinse între 2.500 și 3.500 de metri, terminale cargo de 40.000–50.000 de metri pătrați și o capacitate anuală estimată între 300.000 și 500.000 de tone de marfă. Rolul său ar fi acela de hub logistic regional sau național, orientat spre eficiență operațională, nu spre volumele uriașe ale marilor huburi vest-europene.
Din punct de vedere funcțional, suprafața aeroportului ar urma să fie utilizată în principal pentru piste, căi de rulare și zone de siguranță, care ocupă în mod obișnuit între 40 și 60% din total. Terminalele cargo, depozitele și zonele logistice ar reprezenta aproximativ un sfert din suprafață, în timp ce restul ar fi alocat drumurilor interne, parcărilor, facilităților vamale, zonelor verzi, protecției fonice și rezervelor necesare pentru extinderi viitoare. Această structură explică amploarea proiectului și necesitatea unei planificări riguroase pe termen lung.
Fondul de investiții implicat este cunoscut pentru dezvoltări comerciale și rezidențiale în Europa de Est, însă, în contextul schimbărilor economice și al creșterii accelerate a comerțului online, își reorientează strategia către logistică și transport, considerate sectoare mai stabile și cu potențial pe termen lung. Reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare și presiunea pe infrastructurile existente fac ca investițiile în aeroporturi cargo și depozitare să devină tot mai atractive.
În această investiție este implicat și un fost politician clujean, actualmente antreprenor, care joacă rolul de facilitator local al proiectului. Acesta cunoaște bine realitățile administrative și economice ale zonei și susține că momentul este favorabil pentru un astfel de demers: „Zona Gherla are un potențial logistic enorm, insuficient valorificat până acum. Nu vorbim despre un proiect megaloman, ci despre o infrastructură realistă, gândită să deservească economia regională și să degreveze nodurile deja suprasolicitate”, a declarat acesta.
Poziționarea geografică este unul dintre principalele argumente ale investiției. Gherla se află la intersecția unor rute comerciale importante care leagă Cluj-Napoca de Dej, Bistrița și Baia Mare, formând un adevărat „Y logistic”. Un aeroport cargo amplasat aici ar putea deservi nu doar orașul, ci un bazin industrial extins, reducând timpii de transport și costurile pentru companiile din nordul Transilvaniei.
Un alt avantaj major este degrevarea Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj, care este tot mai orientat către traficul de pasageri. Un aeroport cargo privat, cu taxe mai mici și proceduri mai rapide, ar putea atrage operatori de curierat, companii de e-commerce și transportatori specializați, evitând congestionarea infrastructurii rutiere și limitările operaționale existente în prezent.
În viziunea investitorilor, aeroportul nu ar concura direct cu marile huburi europene, ci s-ar specializa pe segmente bine definite, precum curieratul express pentru Transilvania de Nord, transportul de produse perisabile sau componente industriale livrate „just-in-time” către parcurile industriale din regiune. De asemenea, există interes pentru dezvoltarea unor centre de mentenanță și servicii tehnice pentru aeronave mici și medii, un segment încă slab acoperit în România.
Ideea unui aeroport cargo privat în zona Gherla este una îndrăzneață, dar contextul economic și logistic actual îi conferă un potențial strategic real. Aglomerarea nodurilor tradiționale, cererea în creștere pentru soluții logistice flexibile și poziționarea favorabilă pot transforma acest proiect într-un pol regional de dezvoltare. Succesul va depinde însă de coerența planificării, de integrarea cu infrastructura rutieră și feroviară și de capacitatea investitorilor de a colabora eficient cu autoritățile locale și județene.