Untold-ul moților: Târgul de Fete de pe Muntele Găina atrăgea în anii `60 zeci de mii de participanți! Bărbații își căutau soții pe „Muntele Dragostei”

În vara anului 1963, Muntele Găina a găzduit unul dintre cele mai mari și spectaculoase evenimente culturale din România acelor vremuri. Târgul de Fete, o tradiție multiseculară, s-a transformat în acel an într-un veritabil festival folcloric național, comparabil, prin amploare și efervescență, cu marile festivaluri contemporane.

Potrivit relatărilor din localitatea Lăzești (județul Alba), între 60.000 și 150.000 de oameni s-au adunat pe platoul montan, un număr impresionant pentru un eveniment desfășurat la peste 1.400 de metri altitudine și într-o perioadă în care mijloacele de transport și comunicare erau limitate.

Evenimentul din 1963 a fost marcat de prezența ansamblului folcloric „Ciocârlia”, una dintre cele mai prestigioase formații artistice din România, care a urcat pe scenă cu întreaga sa distribuție de vedete ale muzicii populare. Printre artiștii care au încântat publicul s-au numărat Benone Sinulescu, Irina Loghin, Maria Ciobanu, Maria Butaciu, Angela Moldovan, Dumitru Constantin, Maria Păunescu, Ilie Udilă, Aurelia Fătu Răduțu, Ion Cristoreanu și Ion Oprea – interpreți care aveau să devină piloni ai folclorului românesc.

Spectacolul nu a fost limitat doar la ansamblul „Ciocârlia”. Au urcat pe scenă și formații artistice din regiunile Hunedoara, Crișana și Cluj, consolidând ideea unei manifestări folclorice cu adevărat naționale.

Evenimentul a avut și o dimensiune politică puternică. Potrivit mărturiilor, liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost prezent în zonă, supraveghind desfășurarea de forțe de la înălțime, dintr-un elicopter care a survolat platoul Muntelui Găina. Această prezență confirmă importanța strategică și simbolică pe care autoritățile o acordau unei astfel de manifestații de masă în contextul propagandei culturale a vremii.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina este o sărbătoare populară de origine arhaică, desfășurată anual, de obicei în jurul zilei de Sfântul Ilie. În trecut, avea o componentă ritualică și socială importantă: tinerii din satele Apusenilor se întâlneau aici pentru a se cunoaște, a se logodi și chiar a se căsători. Cu timpul, evenimentul a evoluat într-un festival al portului, cântecului și dansului popular.

Ediția din 1963 a rămas în istoria culturală a României ca una dintre cele mai impresionante manifestații populare din epoca socialistă. Participarea masivă, organizarea riguroasă, prezența celor mai mari artiști ai scenei folclorice și chiar supravegherea din aer de către conducerea de partid au transformat această ediție într-un moment de referință. Pentru cei care au fost acolo, a fost echivalentul unui Untold folcloric al anilor ’60, cu suflet românesc și rădăcini adânci în cultura autentică a munților Apuseni.