Unul dintre cele mai mari obstacole în derularea proiectelor de infrastructură din România îl reprezintă lipsa unei practici unitare în materia soluționării contestațiilor la procedurile de achiziție publică. În timp ce Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) emite anumite decizii, instanțele de judecată – în special curțile de apel – pronunță, în numeroase cazuri, soluții contrare. Această neconcordanță produce întârzieri majore și generează incertitudine juridică atât pentru autoritățile contractante, cât și pentru operatorii economici implicați.
Invitat la X Party & Networking Podcast, moderat de Alexandra Stoica, președintele Patronatului Societăților din Construcții – Filiala Transilvania, Vlad Mureșan, directorul general al Aqua Serv și M Install, a atras atenția asupra acestui obstacol major care întârzie implementarea lucrărilor de infrastructură din România.
„Un alt aspect care întârzie foarte mult aceste lucrări de infrastructură îl reprezintă contestațiile. Majoritatea licitațiilor de o anumită valoare se decid fie la CNSC, fie la Curtea de Apel. Din păcate, nu există o practică unitară: CNSC ne dă o decizie, Curtea de Apel ne dă o altă decizie. Probabil că și aici ar trebui să existe mai multe instrucțiuni din partea ANAP, iar această luptă între constructori nu ar trebui să se finalizeze doar în plan juridic. Am ajuns, ca firme de construcții, să căutăm cei mai buni avocați pentru a putea câștiga aceste licitații”, a subliniat Mureșan.
Un cadru legal insuficient de clar
CNSC are competența de a soluționa contestațiile în materia achizițiilor publice într-un termen relativ scurt, însă deciziile sale pot fi atacate la curtea de apel. Problema apare atunci când instanța de control judiciar ajunge la o concluzie diferită, anulând sau modificând soluția CNSC. Această lipsă de coerență creează blocaje administrative și procedural-juridice.
De pildă, într-o procedură de atribuire pentru un proiect major de infrastructură, CNSC poate dispune continuarea procedurii cu un anumit ofertant, însă curtea de apel poate decide ulterior că acesta trebuia exclus. În tot acest timp, proiectul rămâne suspendat, iar costurile și termenele de execuție cresc exponențial.
Impactul asupra lucrărilor de infrastructură
În domeniul construcțiilor de drumuri, căi ferate sau rețele de utilități, fiecare lună de întârziere înseamnă pierderi semnificative:
- Creșterea costurilor – materialele și manopera se scumpesc, ceea ce face ca bugetul inițial al proiectului să devină insuficient.
- Întârzierea absorbției fondurilor europene – multe proiecte sunt finanțate din fonduri UE, care au termene stricte de eligibilitate. Procedurile contestate și soluționate neunitar pun în pericol accesarea acestor bani.
- Întârzierea beneficiilor pentru comunități – infrastructura rutieră sau feroviară promisă cetățenilor rămâne doar pe hârtie, cu consecințe directe asupra mobilității, siguranței și dezvoltării economice locale.
Lipsa unei practici unitare între CNSC și instanțele de judecată reprezintă un factor critic care încetinește și uneori blochează implementarea marilor proiecte de infrastructură. Dincolo de aspectul tehnic-juridic, consecințele se resimt direct în economie și în viața cetățenilor. Este nevoie de o reformă urgentă în acest domeniu, pentru ca investițiile să nu mai fie captive într-un hățiș procedural, ci să se transforme rapid în drumuri, poduri și rețele moderne, esențiale pentru dezvoltarea României.
