Privesc la diversele forme de manifestare din online privind rezultatul motiunii de cenzura de ieri. Unii se tanguie si se dau de ceasul mortii pentru pierderea unei asa fale de prim-ministru, altii jubileaza de parca ieri s-a deschis poarta raiului pentru Romania.
In realitate, nici unii, nici altii nu inteleg un lucru elementar: de la bun inceput, coalitia care a dat nastere guvernului Bolojan si modul de impartire a responsabilitatilor si ministerelor pe partidele componente a reprezentat o ticalosie impotriva spiritului si logicii de functionare a democratiei reprezentative, o manevra de inselare si de incalcare a promisiunilor electorale facute de catre fiecare formatiune politica fata de proprii alegatori.
Nu cred ca cei care au votat USR sau PNL si-au dorit compromisul politic cu PSD, la fel cum nici votantii pesedisti nu puteau fi de acord cu ideile useriste.
Nu judec si nu ma intereseaza in acest punct ce e bun sau rau din programul niciunui partid aflat la guvernare, ci ma intereseaza strict continutul mandatului incredintat de catre fiecare dintre grupurile de alegatori. Aici devine clar ca guvernul Bolojan nu poate fi decat o struto-camila in viziunea si judecata oricarui cetatean votant si de aceea nu mi-am facut vreodata iluzia ca o astfel de constructie guvernamentala ar putea sa dureze.
Mai mult, imi permit sa observ ca principalul partid situat in cursa electorala din 2024 -PSD, a cedat in mod nepermis fata de propriul electorat, parghii de guvernare esentiale si, in primul rand, chiar functia de autoritate suprema din guvern.
Ce nu am vazut ieri la exuberantii sentimentali online ai momentului politic este intelegerea logicii democratice a rezolvarii actualei situatii.
De la Bolojan salvatorul patriei dorit de popor si injunghiat de parlament, pana la Bolojan agentul infiltrat al agenturilor straine urat de romanii patrioti, nici unii, nici ceilalti nu duc ideea simpla pana la capat: solutia logica si democratica pentru ca Bolojan sa se intoarca la Palatul Victoria sau sa dispara definitiv este intoarcerea la masurarea vointei populare la urne.
Anticipatele sunt singura solutie onesta a transarii unei dileme de stat, asta daca politica romaneasca ar mai pastra vreo urma de normalitate, principialitate si onestitate.
Cine se teme de anticipate?
Absolut intreg spectrul politic actual, de la aripa „reformatoare”, care prefera mai nou opozitia, pana la marea majoritate a parlamentarilor AUR, care la modul individual, dincolo de nivelul declaratiilor politice de conjunctura, nu-si doresc coborarea sacilor din caruta proprie inainte de termen. Despre cei mici sau neafiliati, cu sanse zero sa mai prinda pleasca unui mandat, nici nu poate fi vorba sa-si doreasca lucruri normale si democratice.
Asadar ne invartim in jurul cozii, in discursuri dramatice, pastrand o neincredere generalizata si prelungind indoielile de legitimitate din absolut toate directiile, vorbim de salvarea tarii si de salvatori necatadicsind si nedorind -la un nivel rezonabil real, sa aplicam primul pas spre o iesire dintr-o situatie: acela de a stabili democratic, prin vot, ce vrem si cu cine mergem inainte.
In timpul acesta, printr-un procedeu de mitizare masochista, diferite figuri cel mult banale, daca nu ticaloase, devin eroi in panoplia neamului.
Despre Voicu Ienci
Absolvent al Facultatii de Drept -Universitatea Babes-Bolyai (2000) si al Certificatului Profesional in Management -The Open University (U.K. 2013), Voicu Ienci este antreprenor si pasionat de istorie si politica.
Ideologic, este profund atasat conservatorismului clasic si un apropiat al viziunilor crestine pro-viata si pro-familie